Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 13 iulie

Briefing de presă susținut de ministrul educației, Sorin-Mihai Cîmpeanu, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Petre Daea, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Ioan Marcel Boloș, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului României. Ședința de guvern care doar ce s-a încheiat a avut o serie întreagă de proiecte de legi, de ordonanțe de urgență, de hotărâri de guvern, dar și de alte teme discutate. Astăzi, în briefingul de presă, alături de mine, se află domnul ministru al educației, dar după domnia o să îl invit și pe domnul ministru al agriculturii și pe domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene, pentru a vorbi despre principalele documente despre care astăzi s-a discutat în Guvern. Voi începe cu domnul ministru al educației, domnul profesor universitar doctor Sorin Cîmpeanu. Vă rog, domnule.
Sorin Cîmpeanu: Vă mulțumesc! Vă mulțumesc tuturor pentru atenția acordată educației. Este într-adevăr o zi importantă astăzi, 13 iulie, când lansăm în consultare publică pentru o perioadă de aproape o lună și jumătate, mai exact, până pe data de 24 august, proiectele celor două legi ale educației - Legea învățământului preuniversitar și Legea învățământului superior. Sunt două legi care doresc să reformeze într-o manieră radicală, în egală măsură necesară și așteptată sistemul de educație din România. Aș vrea să încep prin a mulțumi tuturor celor care în ultimul an, începând cu 14 iulie 2021, au susținut Ministerul Educației în identificarea celor mai eficiente soluții și mecanisme de implementare a principiilor, definită în proiectul România Educată, un proiect la realizarea căruia au contribuit peste 10.000 de specialiști pentru o lungă perioadă de timp, un proiect care a beneficiat de consultarea cu Comisia Europeană și OECD, un proiect care a reunit toate așteptările societății românești în raport cu educația. Mai apoi, în ultimul an, grație consultărilor cu reprezentanții profesorilor, elevilor, studenților, părinților, mediului asociativ - aș îndrăzni să menționez cooperarea privilegiată pe care Ministerul Educației a avut-o cu OneVoice, pe care a avut-o cu Coaliția pentru Dezvoltarea României, pe care a avut-o cu multe alte ONG-uri și grupări de organizații nonguvernamentale. Rodul acestor consultări se regăsește în proiectele celor două legi care, începând cu finalul ședinței de guvern așa cum am promis, sunt disponibile pe site-ul Ministerului Educației, alături de expunerea de motive și alături de câte o sinteză pentru fiecare dintre ele. În plus faţă de ce am precizat ieri, cred că este important să mă refer la Legea învățământului preuniversitar în domeniul curricum-ului și reformei planurilor cadru în domeniul evaluărilor, pentru că, înțelegem foarte bine, este pe bună dreptate foarte mare numărul acelor elevi, părinți, profesori care vor să cunoască cum se vor derula lucrurile. După data de 24 august, moment în care se vor încheia consultările, și aş vrea să rețineți că sunt doar două proiecte de lege care se doresc a fi îmbunătățite, prin propunerile pe care le puteți trimite încă din acest moment pe adresa de e-mail consultarelegieducaţ[email protected] Mizăm pe propuneri constructive, în aşa fel încât la finalul perioadei de consultare publică, așa cum am spus, de aproape o lună și jumătate, să avem o formă îmbunătățită a acestor proiecte de lege, pentru ca mai apoi, la începutul lunii septembrie, să poată intra în procedură parlamentară de adoptare. Aș vrea să reiterez faptul că în 27 septembrie 2021, Comisia Europeană a aprobat prima reformă din Planul Național de Redresare și Reziliență, reforma numărul unu, care înseamnă elaborarea și adoptarea pachetului legislativ pentru implementarea Proiectului "România educată". În acest fel, în această toamnă, încă din acest an, vom putea să avem adoptate după cele două perioade de dezbatere, publică mai întâi și apoi parlamentară, proiectele celor două legi. Ele vor intra în vigoare la 30 de zile după promulgarea de către președintele României. Mai apoi, Ministerul Educației are la dispoziție o perioadă de opt luni, conform acestor proiecte de lege, pentru elaborarea și promovarea legislației subsecvente. Reamintesc faptul că după ultima inventariere este vorba, cel mai probabil, de peste 300, subliniez, 300 de acte normative, ordine de ministru și hotărâri de guvern. În acest fel, în septembrie 2023, în paralel cu grupurile de lucru deja constituite pentru elaborarea planurilor cadru de liceu și pentru revizuirea planurilor cadru pentru gimnaziu și învățământ primar, vom avea un curriculum nou, vom avea planuri cadru noi, vom avea instituții pregătite de o adevărată reformă în sistemul de educație. Elevii care vor începe în acest an clasa a VII-a, în septembrie 2023, vor începe clasa a VIII-a. Vor fi prima generație de elevi care vor avea șansa, dacă doresc, să susțină un examen de admitere organizat de către colegiile naționale.
Colegiile naționale au până în acest moment un set de șapte criterii pe baza cărora pot căpăta acest statut. Printre aceste criterii, unul singur se referă la vechime: 75 de ani pentru colegii naționale, 50 de ani pentru colegii simple. Acest element ce ține de vechime va fi înlăturat și se vor păstra doar criteriile ce țin de calitatea actului educațional. Deci, acele colegii care vor dori să aibă șansa organizării de examene proprii de admitere vor avea până la acel moment șansa de a-și consolida statutul. Așa cum am precizat în proiectul de lege, acest examen de admitere la nivel de liceu sau pre admitere, cum doriți să-l definiți, urmează să se încheie înainte de începerea Evaluării Naționale. De asemenea, minim 10% din locurile pentru clasa a noua în colegiile naționale vor fi ocupate prin Evaluarea Națională. Aceasta este propunerea la nivelul proiectului de lege. N-aș vrea să existe îngrijorări excesive, pentru că, vă anunț, sunt soluții. Subiectele pot fi elaborate, spre exemplu, cu sprijinul Societății Române de Matematică sau cu sprijinul Institutului de Lingvistică sau pot fi elaborate de către colective de experți externi sau pot fi elaborate împreună de un grup de mai multe colegii naționale. Sunt soluții pentru a susține performanța și excelența, inclusiv din această perspectivă. În același timp susținem echitatea, pentru că toți cei care nu vor fi reușit să promoveze acest examen de admitere organizat la nivel unui colegiu național vor avea șansa, ca și până acum, să promoveze examenul de Evaluare Națională și să fie repartizați prin examen de Evaluare Națională. Sigur, pentru examenul de Evaluare Națională, așa cum am promis, va fi eliminată orice pondere a mediilor din gimnaziu. O precizare importantă, nu se schimbă disciplinele, vor rămâne același discipline pentru concursul de admitere și pentru Evaluarea Națională. Deci, cei care sunt clasa a șaptea acum vor trebui să dea examen la aceleași discipline. O altă modificare importantă, îndrăznesc să cred, la nivel de plan cadru curriculum este ceea ce v-am anunțat deja, eliminarea calificativelor de la 1 la 10 pentru disciplinele din aria curriculară Arte și Educație fizică și sport, se adaugă, de asemenea, calificativ Admis/Respins, pentru toate disciplinele care vor fi integrate în ceea ce am definit la nivelul legii "Educație pentru viață", o disciplină în trunchiul comun. Deci o disciplină care va fi urmată de către toți elevii, în care se vor regăsi module de educație pentru mediu, educație juridică, educație pentru sănătate, educație financiară, educație rutieră, educație pentru alimentație sănătoasă, educație civică, educație pentru cetățenie democratică, partea de gândire critică. Toate aceste module vor fi integrate la nivelul acestor planuri cadru. Calificativele, de asemenea, pentru aceste discipline vor fi 'admis'-'respins' şi nu note de la 1 la 10. În acest fel cred că putem să ne atingem scopul de a elimina o presiune inutilă - presiunile utile nu ținem neapărat să le eliminăm - o presiune inutilă de pe elevi, în așa fel încât obiectivul de a face școala mai prietenoasă și mai atractivă să poată fi transpus în realitate. Dacă vorbim de evaluări, aș vrea să vă spun că toate evaluările vor fi standardizate. Ministerul Educației va avea o proprie platformă pentru evaluări standardizate. S-a început deja lucrul la standardele de evaluare, iar în paralel vom avea și o platformă de evaluare standardizată. Elevii care vor intra în septembrie 2023, în acest fel, în clasa a 9-a de liceu, vor avea planuri cadru noi, vor avea curriculum nou, vor avea o șansă în plus pentru /.../ prin examenul de admitere și mai cu seamă, vor avea o pondere, de mult timp cerută, de 50% discipline în trunchiul comun, 20% discipline de specializare și până la 30% curriculum la decizia școlii. Aș vrea să vă spun, conform proiectului de lege, în aceeași clasă, pentru 30% din discipline, până la 30%, vor putea fi organizate până la patru grupe, în așa fel încât să existe o personalizare a educației, în așa fel încât să existe posibilitatea ca în aceeași clasă, patru grupe de elevi să își aleagă disciplinele pe care le consideră de interes, pe care profesorii consideră că le pot promova, corelat cu aptitudinile acelor elevi din această clasă. Elevii care vor fi parcurs întreg ciclul liceal după acest sistem vor avea șansa unui bacalaureat care va arăta cu totul altfel. Știu că este de înțeles, o schimbare radicală de paradigmă: examenul de bacalaureat se dorește a fi un examen echitabil, care să nu îți servească doar la acces în facultate, ci să îți ofere o calificare, o calificare reală, credibilă, pe care universitățile și angajatorii să o ia în considerare. Am spus că la proba scrisă, care în momentul de față are patru nivele /.../