Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 30 mai

6 luni în urmă 168

Galerie foto


Briefing de presă susținut de ministrul justiției, Cătălin Predoiu, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de guvern

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună seara, doamnelor și domnilor, bine v-am regăsit la briefingul de presă al guvernului, o ședință care doar ce s-a încheiat și care are în componența sa o serie de decizii importante atât în domeniul justiției, dar și în domeniul social și cel al fondurilor europene pentru componenta justiției. Îi mulțumesc pentru prezență - alături de noi se află chiar ministrul justiției, domnul Cătălin Predoiu. Domnule ministru, vă rog!

Cătălin Predoiu: Mulțumesc! După cum știți, Guvernul României are între obiectivele sale consolidarea cadrului legislativ adresat justiției, inclusiv cadrul legislativ care se adresează combaterii infracționalității de toate tipurile. Acest obiectiv este nu numai unul din cadrul programului de guvernare, ci este și unul care este menționat expres în Mecanismul de Cooperare și Verificare. Din această perspectivă, una dintre datoriile guvernului este de a veghea ca acest cadru legislativ să nu fie afectat de întreruperi, de intervenții legislative care să submineze efortul instituțiilor statului de a combate infracționalitatea de toate tipurile. De aceea, astăzi guvernul a adoptat un proiect de ordonanță de urgență prin care a fost aliniat art.155, alin.1 din Codul Penal la o recentă decizie a Curții Constituționale din data de 26 mai 2022. Potrivit acestei ordonanțe de urgență, "articolul 155 va avea în aliniatul 1 conținutul următor: «Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului»". Este o intervenție punctuală, care era necesară pentru a evita o discontinuitate legislativă care ar fi condus la compromiterea foarte multor dosare aflate pe rolul instanțelor. Această intervenție legislativă a fost cerută imperios chiar prin comunicatul Curții Constituționale, care menționează termenul de "intervenție imediată" pentru a alinia legislația deciziei respective. Nu mai puțin, această intervenție a fost susținută și de poziția Parchetului General, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a Ministerului Public, cu care ne-am consultat imediat și care ne-a confirmat analiza, în sensul că o pasivitate sau o întârziere în intervenția legislativă ar fi condus la un efect nedorit - aș putea spune chiar devastator - asupra multor anchete și, implicit, asupra obiectivelor guvernului din cadrul MCV, cum am spus. Nu în ultimul rând, este o intervenție care vizează protecția cetățeanului, pentru că păstrarea cadrului legislativ consacrat combaterii infracționalității de toate tipurile reprezintă o măsură prin care statul protejează siguranța cetățeanului. Vă mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru, pentru aceste precizări! Vă rog, dacă aveți întrebări pentru domnul ministru.

Reporter: Bună seara, domnule ministru! V-aş întreba, de principiu: în această perioadă, între 2018 și acum, Curtea spunea că totuși au fost interpretate diferit, nu? Practic, lipsa aceea din articol... în analiza pe care aţi făcut-o aţi sesizat niște diferențe flagrante între o decizie și alta? Există cumva ceva de genul acesta, până acum, când se clarifică?

Cătălin Predoiu: Da, Ministerul Public ne-a semnalat faptul că există jurisprudență variată în legătură cu acest articol, urmare a deciziei Curții Constituționale din 2018. Iar această situație ar fi fost agravată de o lipsă a intervenției guvernului astăzi, de urgență.

Reporter: Acesta este și motivul pentru care s-a dat astăzi o ordonanță de urgență, ținând cont - vă amintesc - de acel referendum care spunea că guvernul n-ar trebui să mai dea ordonanțe de urgență pe temele pedepselor... mai multe domenii din justiție?

Cătălin Predoiu: Ați ridicat două probleme aici. În primul rând, necesitatea de a interveni de urgență. Era important ca această intervenție legislativă să se facă până la publicarea deciziei CCR în "Monitorul Oficial", care ar fi operat prin sine această întrerupere în reglementare, care ar fi condus, în consecință, la compromiterea multor anchete desfășurate în anii anteriori.

În ceea ce privește referendumul, evident că am studiat şi această problemă foarte atent şi riguros, cu tehnicieni şi ai Ministerului Justiţiei şi ai Parchetului General. Reamintesc faptul că referendumul a vizat trei chestiuni: materia infracțiunilor, materia pedepselor şi materia organizării judiciare. Prin această ordonanță de urgență nu abrogăm infracţiuni, nu reglementăm noi infracţiuni în Codul Penal, nu mărim pedepse, nu scădem pedepse şi nu intervenim în organizarea judiciară.

Prin urmare, interpretarea referendumului trebuie să se facă corect, în sensul că nu putem extinde, prin analogie, cele trei concepte juridice - infracțiuni, pedepse, organizare judiciară - la toate conceptele din Dreptul Penal, o dată. Doi: trebuie ţinut cont şi de spiritul referendumului, care e acela de a proteja cadrul legislativ consacrat combaterii infracţiunilor de toate tipurile şi consacrat implicit siguranţei cetăţeanului, deci această ordonanţă de urgenţă nu intră în coliziune cu efectele referendumului, cu spiritul referendumului şi, în general, cu ceea ce publicul, populaţia care a votat la referendum a dorit prin adoptarea acelui referendum. Dimpotrivă, aş putea spune că această ordonanţă se aliniază perfect acelui spirit şi voinţei cetăţeanului care a votat pentru referendum.

Reporter: Şi dacă îmi permiteţi doar o precizare referitoare la motivarea Curţii Constituţionale, există, unu: posibilitatea să nu mai fie dată în momentul în care s-a clarificat deja acum, prin ordonanţă de urgenţă, sau - doi - există posibilitatea să se modifice ceva în momentul în care va veni motivarea strict pe ce aţi schimba dvs. în acel articol, dacă va fi nevoie să modificaţi din nou?

Cătălin Predoiu: Nu cred, tocmai că această motivare, după părerea mea, va rămâne neschimbată întrucât sensul destul de clar exprimat prin comunicatul Curţii şi, de asemenea, poate fi uşor de anticipat dacă examinăm şi un precedent din 2018. Acesta este motivul pentru care suntem, dacă vreţi, într-o situaţie de excepţie, principiul fiind că pentru a afla voinţa Curţii trebuie să aştepti într-adevăr motivarea, care, în situaţia de faţă, lucrurile erau destul de clare, după ce s-a examinat comunicatul Curţii, comparativ şi cu precedentul din 2018, e destul de limpede ce vrea CCR şi o spune foarte clar: este importantă o intervenţie, necesară, o intervenţie - citez - imediată pentru a evita această discontinuitate în reglementare.

Reporter: Mulţumesc.

Reporter: Bună seara! Domnule ministru, aş avea o întrebare în afara subiectului de astăzi, toţi românii urmăresc cu interes procesul de trădare al lui Sorin Oprescu. La cum arată lucrurile acum, în prezent, după părerea dumneavoastră de expert, care sunt șansele ca Sorin Oprescu să fie extrădat în România și când ar putea el să fie adus în țară? Pentru că avem deja două exemple - Elena Udrea și Sorin Oprescu, ceea ce îi face pe români să își piardă încrederea în justiția din România, pentru că e un semnal totuși.

Cătălin Predoiu: În legătură cu aceste proceduri de extrădare, sunt lucruri pe care Ministerul Justiției, ministrul justiției nu le poate spune și lucruri pe care le poate spune. Ceea ce nu pot să fac și nu o să fac este să comentez o procedură în curs, aflată pe rolul unei instanțe, fie din România, fie dintr-un alt stat, implicit al unui stat al Uniunii Europene. Nu am făcut-o niciodată și nu o să o fac nici de acum înainte. Pot însă să spun că Ministerul Justiției a derulat pro activ toate procedurile de extrădare și a sprijinit, în același timp, instanțele române când au derulat, la rândul lor, proceduri de extrădare pe cadrul legislativ al mandatului european de arestare. Deci nu în toate procedurile de extrădare este implicat Ministerul Justiției, dar, ori de câte ori suntem chemați să sprijinim o astfel de procedură, o facem, și s-a făcut acest lucru constant, indiferent de, hai să spunem, discontinuitățile în managementul Ministerului Justiției. E, dacă vreți, una dintre instituțiile care nu au fost afectate niciodată de evoluții politice sau administrative la vârful ministerului. Asta va fi politica noastră și în continuare. Ce mai pot să spun este că ne preocupă, în cel mai înalt grad, desfășurarea cooperării judiciare internaționale în materia extrădării și a executării hotărârilor judecătorești definitive penale, cu atât mai mult cu cât există un cadru solid legislativ, pan-european, cu privire la aceste proceduri. Și noi ne-am dori foarte mult ca toate statele membre să aplice cu rigurozitate aceste principii în cadrul european în materia extrădării. Ne-am dori ca toate instanțele din toate statele membre ale Uniunii Europene să fie la fel de prompte și riguroase precum sunt instanțele din România. În niciun caz nu plec de la premisa să existența Mecanismului de Cooperare și Verificare înseamnă apriori o scădere a calității procedurilor și actului de justiție în România, situație prevăzută de la caz la caz. Ori, practica ce demonstrează? Că instanțele române cooperează foarte bine în materia extrădării, dar, în ultimii ani, am avut situații în care nu s-a întâmplat acest lucru și din partea instanțelor din alte state membre, două state membre. Nu doresc în niciun fel să fiu interpretat în sensul că intervin asupra independenței judecătorilor din vreun stat membru, mă exprim strict în cadrul mandatului de ministru care cunoaște, hai să spunem, procedurile în curs în materia extrădării. Noi am făcut demersuri și vom mai face, în continuare, pentru a ameliora această cooperare judiciară internațională, în limita competențelor. Altfel, despre nici un caz în parte nu putem comunica în mod particular. În fine, mai adaug și faptul că foarte curând Ministerul Justiției va propune o inițiativă legislativă în acest domeniu, care să acopere, dacă vreți, o lacună legislativă. Nu știu dacă e foarte riguros termenul, pentru că nu e propriu-zis o lacună, ci pur și simplu va trebui să răspundem legislativ unui fenomen de dată recentă, acesta al sustragerii, dacă vreți, de la efectele hotărârii judecătorești definitive penale pronunțate de o instanță din România. Codurile nu prevăd o astfel de situație, pentru că nu ne-am confruntat cu acest fenomen, este un fenomen de dată recentă, cum spuneam. Dar, pe măsură ce această cazuistică se acumulează, este limpede că avem de-a face cu un trend. Eu am lansat un studiu în 2020 asupra acestei probleme, am lansat și câteva scrisori către omologi, am reluat în ianuarie 2022 această problemă și pot să spun că suntem foarte aproape de a propune un astfel de cadru normativ. Intervenția, chiar dacă nu este de anvergură, este foarte delicată, pentru că aici este o linie foarte fină între nevoia statului, dar și a cetățeanului, care e reprezentat de stat, să se ducă la îndeplinire prevederile unei hotărâri judecătorești definitive penale și imperativul de a proteja drepturile și libertățile cetățenilor, inclusiv prezumția de nevinovăție. Ei bine, cred că suntem foarte aproape să găsim exact punctul în care să respectăm ambele deziderate și să propunem în dezbatere publică, în primă fază, un astfel de proiect de act normativ, care să se adreseze acestui fenomen.

Reporter: Vă mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Domnule ministru, vă mulțumesc și eu foarte mult pentru prezență, pentru explicații și pentru răspunsurile la întrebări.

Cătălin Predoiu: Înțeleg că pot să plec. Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc foarte mult. Revenind la ordinea de zi a ședinței de guvern de astăzi, în continuarea celor prezentate deja de către domnul ministru al justiției, aș vrea să vă semnalez o ordonanță de urgență adoptată în contextul în care, iată, la 1 iunie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va începe emiterea și distribuirea celor peste 2,5 milioane de vouchere sociale, un demers care va sprijini categorii importante de români, cetățeni vulnerabili, să treacă în condiții mai bune peste această perioadă dificilă marcată de crize multiple. Prin ordonanța de urgență de astăzi au fost reglate o serie de elemente tehnice care să faciliteze implementarea acestui proiect, parte a pachetului "Sprijin pentru România".

De asemenea, parte a acestui pachet care vine atât în sprijinul angajatorilor români, cât și în sprijinul angajaților, din perspectiva nevoii de a păstra locurile de muncă, aș vrea să vă semnalez ordonanța de urgență privind prelungirea aplicării și în anul acesta a măsurilor prevăzute de Articolul 1 și 3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, în prelungirea nevoilor de sprijin pe care le resimte economia, le resimt unii angajatori, afectați, iată, până de curând, de efectele pandemiei de COVID-19 și apoi de efectele conflictului armat din Ucraina, dar și de efectele generate de criza prețurilor la energie, la gaze naturale. Programul Kurzarbeit, practic, în acest context, se implementează în continuare în țara noastră, chiar și după încetarea stării de urgență, de alertă, iar în acest sens indemnizația de 75% din salariu de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru salariaților afectați de reducerea timpului de muncă cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală ori lunară prevăzută în Contractul individual de muncă va putea fi acordată. Indemnizația va fi suportată de către angajator, care, la rândul său, urmează să deconteze aceste cheltuieli din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Este o modalitate concretă, discutată cu mediul de afaceri, prin care statul român, Guvernul României vine în sprijinul mediului de afaceri pentru a păstra locurile de muncă și pentru a păstra deschise afacerile deschise de antreprenori. Câteva condiții care vor trebui îndeplinite în acest sens. Măsura să afecteze cel puțin 10% din numărul de salariați ai unității care beneficiază de această măsură, iar reducerea activității să fie justificată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii, sau cel mult din luna dinaintea lunii anterioare acesteia cu cel puțin 10% față de lună similară sau față de media lunară a cifrei de afaceri din anul anterior declarării stării de urgență sau alertă, respectiv 2019. Chiar dacă nu se înregistrează o diminuare a cifrei de afaceri cu 10%, se va lua în calcul diminuarea producției realizate în luna pentru care se va solicita aplicarea măsurii, sau cel mult din luna dinaintea lunii anterioare acesteia, cu cel puțin 10% față de luna similară sau față de media lunară a producției din anul anterior declarării stării de urgență, respectiv alertă. Pentru diminuarea riscului de excluziune socială a celor care sunt activi din punct de vedere economic, dar aflați în situația de a-şi înceta activitatea, același act normativ despre care vă vorbeam mai prevede prelungirea perioadei de acordare a indemnizației de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale, prevăzute de Codul Civil, pentru persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor și drepturi conexe, în conformitate cu Legea 8 din 1996, dar și pentru persoanele cu convenții individuale de muncă. Așadar, o măsură solicitată de mediu de afaceri, de care vor beneficia și angajații în situația unităților economice afectate nu doar de efectele pandemiei, dar și de războiul din Ucraina și de efectele crizelor multiple pe care le traversăm în această perioadă. A fost o decizie bună şi vedem că deja implementarea pachetului "Sprijin pentru România", în mare parte deja activ, a consolidat nu doar încrederea dintre guvern şi mediul de afaceri, dar şi capacitatea României de a dovedi rezilienţă din punct de vedere economic şi chiar creştere economică, aşa cum s-a confirmat recent prin rapoartele Eurostat şi ale Institutului Naţional de Statistică.

Tot astăzi, aş vrea să vă semnalez adoptarea unei hotărâri de guvern prin care a fost alocată o sumă din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului, prevăzută în bugetul de stat pentru anul în curs, pentru unele unități administrativ-teritoriale. Este vorba de 54,3 milioane lei, destinate unui număr de 16 unități administrativ-teritoriale, șapte comune, patru orașe, un municipiu și patru Consilii Județene, ca urmare a dificultăților financiare cu care se confruntă aceste unități administrativ-teritoriale. Atât instituțiile prefectului, cât și consilieri județeni au transmis o serie de proiecte de hotărâri de guvern pentru alocarea unor sume din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția guvernului pentru bugetele locale ale acestor unități, urmând ca banii respectivi să asigure finalizarea unor proiecte de investiții deosebit de importante, sau a sumelor necesare pentru acoperirea unor cheltuieli de funcționare sau plata unor sentințe. Ministerul Dezvoltării vă va pune la dispoziție lista completă a acestor unități administrativ-teritoriale. Nu în ultimul rând - și am lăsat pe final o chestiune extrem de importantă, după cum știți, pentru Guvernul României: atât utilizarea sumelor din PNRR, cât și gestionarea banilor europeni din perioada de alocare 2021-2027, programele operaționale sunt priorități, sunt bani necesari dezvoltării României. În acest sens, astăzi au fost aprobate o serie de memorandumuri care vizează transmiterea oficială către Comisia Europeană a unor programe operaționale care vor duce dincolo de două treimi valoarea sumelor pentru care România a transmis programele operaționale, din totalul celor 43 de miliarde de euro, cât țara noastră are la dispoziție pentru 2021-2027 din fondurile de coeziune, incluzând aici și cofinanțarea națională. În primul rând, este vorba de versiunea actualizată a acordului de parteneriat pentru perioada 2021-2027 pentru Programul Operațional Regional Centru. Are o alocare propusă la nivelul Uniunii Europene de 1,152 miliarde euro, cu o cofinanțare națională de 232 milioane euro. Vă pot prezenta pe scurt prioritățile derulării acestui program. O regiune competitivă prin inovare și întreprinderi dinamice pentru o economie inteligentă, regiune digitală, comunități prietenoase cu mediul, mobilitate urbană durabilă, o regiune accesibilă, educată, cu turism sustenabil, și o regiune atractivă. Includem aici și componenta de asistență tehnică. Ministerul Investițiilor și proiectelor Europene vă va furniza mai multe detalii în acest sens.

Un alt memorandum adoptat astăzi este legat de aprobarea Programului Operațional Transport 2021-2027, și acesta urmează a fi transmis către Comisia Europeană. Este un program multifond, care este proiectat pentru a avea în funcțiune în România o rețea de infrastructură de transport de înaltă calitate, care să asigure conectivitatea între România și restul Uniunii Europene, precum și între toate regiunile țării, în siguranță și în armonie cu obiectivele de neutralitate climatică și protecția mediului. Are o valoare de 4,6 miliarde euro, cu o finanțare națională substanțială, care va sprijini conectivitatea rutieră, îmbunătățirea conectivității secundare rutiere, creșterea siguranței atât în domeniul rutier, cât și în domeniul feroviar, precum și dezvoltarea atractivității transportului feroviar.

Un alt program operațional aprobat astăzi în Guvern, și va fi transmis Comisiei Europene, este cel destinat incluziunii și demnității sociale. Sunt alocați de la Uniunea Europeană 3,366 miliarde euro, dintre care 2,9 miliarde Fondul Social European și alte 370 de milioane de euro din cadrul FEDR, iar cofinanțarea națională este de 753 de milioane de euro. Prioritățile acestui program operațional vizează dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, protejarea dreptului la demnitate socială, sprijinirea comunităților rurale fără acces sau cu acces limitat la servicii primare, reducerea disparităților dintre copiii la risc de sărăcie sau excluziune socială, servicii de suport pentru vârstnici, sprijin pentru persoanele cu dizabilități, servicii sociale și de suport acordate altor grupuri vulnerabile și ajutorarea persoanelor defavorizate.

Cu permisiunea dumneavoastră, aș vorbi și despre aprobarea Programului Operațional Educație și Ocupare 2021-2027, transmisă oficial către Comisia Europeană în perioada următoare, orientată în primul rând către arhitectura sistemului de coordonare, gestionare și control al fondurilor europene. Asigură, totodată, implementarea viziunii strategice pentru a avea un sistem de educație de calitate, ancorat la dinamica pieței muncii, precum și crearea de oportunități pentru diverse categorii de grupuri, pentru integrarea lor sustenabilă pe piața muncii, respectiv Strategia România educată și Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027. Din perspectiva alocărilor financiare pentru acest program, s-a ținut seama de constrângerile regulamentelor europene.

Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare va avea o alocare de 4,3 miliarde de euro din partea UE şi va beneficia de o cofinanţare la nivel naţional de 857 de milioane de euro.

Pe final, aş vrea să vă vorbesc şi despre aprobarea Programului Operaţional Regional Nord-Est 2021-2027. Acesta va avea o alocare de 1,4 miliarde de euro şi o cofinanţare naţională de aproximativ 320 de milioane de euro.

În total, la finalul acestui proces care se derulează într-un timp destul de intens, România este foarte aproape de a transmite la Comisia Europeană toate programele operaţionale care îi vor permite să acceseze în perioada următoare cele peste 40 de miliarde de euro, fonduri de coeziune, care vor ajunge la comunităţile din România, sigur, alături de cele aproape 30 de miliarde de euro din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi miliardele de euro rămase încă la dispoziţia noastră din programele operaţionale 2014-2020, până la finalul anului viitor, până în decembrie 2023, urmând ca România să poată utiliza în continuare şi aceste fonduri - un efort intens, de care avem nevoie, şi atât guvernul, cât şi ministerele de linie sunt mobilizate pentru a folosi fiecare euro din aceşti bani europeni.

Acestea ar fi principalele informaţii pe care aş fi vrut să vi le transmit. Dacă nu aveţi întrebări v-aş mulţumi pentru atenţie şi vă doresc o seară plăcută tuturor!

Citiți întregul articol
The Bearings Stores Tururi 4x4 Desert Safari - Călătoria ta abia începe