Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Digitalizării și Inovării, Bogdan Ivan, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin

Galerie foto

[Check against delivery]

Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința de Guvern de astăzi, miercuri, 31 ianuarie 2024. Avem o serie de decizii cu impact social, pe care le vom comunica pe parcursul acestui briefing, dar vreau să încep cu o mulțumire și anume către dl. ministru al energiei, Sebastian Burduja, care este prezent la această sesiune de informare pentru a ne prezenta un memorandum adoptat astăzi de Guvern, menit să realizeze serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat pentru municipiul București, un proiect gestionat de Ministerele Dezvoltării și Energiei. Domnule ministru, Bucureștiul este casa a peste 10% din populația țării, așa că proiectul dvs. este unul, fără îndoială, de impact. Vă rog să ne explicați şi ce implică acest proiect, aprobat prin memorandum astăzi.

Sebastian Burduja: Mulțumesc mult! Bună dimineața tuturor! Într-adevăr, este o problemă care trenează și de cel puțin 10-15 ani de zile s-a vorbit despre necesitatea integrării serviciului de producție, transport, distribuție, furnizare a agentului termic pentru bucureșteni. Concret, asta înseamnă o fuziune între ELCEN, companie a Ministerului Energiei, și Termoenergetica, o companie a Primăriei Generale. De ce e nevoie de această fuziune? Pentru că e nevoie de un sistem centralizat de producție, transport, distribuție și furnizare a agentului termic, pentru că vedem problemele de fiecare zi ale zecilor de mii de bucureșteni care n-au căldură și apă caldă, pentru că ambele companii trebuie să lucreze împreună când vorbim de investiții. Degeaba, de exemplu, noi acum ne pregătim în prima jumătate a acestui an să lansăm apeluri pentru modernizarea CET-urilor, celor patru CET-uri, de fapt, trei necesită modernizare, CET Vest fiind singurul modernizat, dar degeaba modernizăm CET-urile dacă nu se modernizează și rețeaua de termoficare. Nu mai vorbesc de toate economiile de cost care rezultă dintr-o fuziune și bineînțeles că odată cu adoptarea acestui memorandum, avem  o foaie de parcurs, un roadmap, care înseamnă o analiză a legislației care trebuie modificată, înseamnă solicitarea punctului de vedere al municipiului București, al Primăriei Generale, dl. Nicușor Dan, cu privire la această fuziune și înseamnă declanșarea fuziunii în sine prin Adunarea Generală a Acționarilor din cele două companii. Suntem hotărâți să înaintăm cu acest demers, pentru că în joc este calitatea vieții din cel mai important oraș al României, municipiul București.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, știm că premierul v-a cerut să veniți cu un act prin care să scadă prețul la care, în momentul de față, cumpărăm energie, prețul înscris în acea schemă pentru compensarea facturilor la energie și gaze. Aș vrea să vă întreb cu cât ar putea să scadă?

Sebastian Burduja: Prețurile la energie electrică și gaze naturale au scăzut, cu siguranță, dacă ne raportăm la aceeași perioadă a anului trecut sau la vârful crizei energetice, dar este o poză în timp și o evoluție dinamică. După cum știți, un furnizor nu cumpără toată cantitatea de energie electrică sau de gaze naturale pe care are nevoie să o furnizeze populației sau agenților comerciali de pe bursă de pe piața zilei următoare. Are contracte care se încheie de șase luni, de un an de zile și se face o medie a prețurilor, iar mai mult decât atât, și pe schema actuală, la gaze naturale, știți foarte bine, avem un plafon de 0,31 lei kilowatt-oră, dar sunt furnizor care facturează sub plafon și orice român se poate uita pe factură acasă, cum am făcut-o și eu și am văzut că, de exemplu, pe factura mea sunt facturat undeva la 0,24-0,26 lei kilowatt-oră, deci se poate merge sub acest plafon. Sigur, acum desfășurăm o analiză tehnică și o să venim cu propuneri pentru eventuale ajustări ale Ordonanței 27, dar pentru toți românii cel mai important mesaj este că vor plăti cel mult cât au plătit până acum. Noi încercăm să scădem și mai tare facturile.

Reporter: Adică ar putea să plătească mai puțin.

Sebastian Burduja: Doar mai puțin. Mai mult nu vor plăti. Plafoanele maxime rămân la fel.

Reporter: Daţi-ne, va rog, câteva exemple. Ce înseamnă că plătesc românii mai puțin?

Sebastian Burduja: Veți vedea, odată ce vom finaliza aceste propuneri și le vom discuta cu ANRE-ul.
Reporter: Când ar putea fi gata aceste propuneri? Spunea premierul că vrea cât mai repede să primească actul.

Sebastian Burduja: Domnul prim-ministru s-a referit la situații în care un furnizor în mod abuziv, să spunem, facturează în afara prevederilor legale, ceea ce este atributul ANRE, am declarat și atunci, și, după cum știți, s-au făcut controale, sunt foarte multe acțiuni de control. Au fost și sancțiuni, anul trecut undeva la 10 milioane de euro a fost cuantumul amenzilor pe care le-a aplicat ANRE-ul. Și anul acesta cred că veți fi cu toții surprinși că vor crește aceste amenzi.

Reporter: Spunea premierul că tot acest dezastru de la București a fost posibil prin votul PNL în consiliu. Vorbim despre modul în care Nicușor Dan a gestionat problemele capitalei. Vă rog să ne spuneți care este poziția dumneavoastră. Cum priviți această declarație?

Sebastian Burduja: Mâine seară avem un eveniment la PNL București, dar sunt cu sigla Guvernului României în spate și cred că trebuie să păstrăm fiecare cadru cu subiectul aferent. Deci, mâine seară, la ora 19:00, veniți să vedeți evaluarea pe care noi o facem cu privire la domnul Nicușor Dan.

Reporter: Ați vorbit totuși despre problemele bucureștenilor. Este vinovat și PNL pentru faptul că în momentul de față bucureștenii stau fără căldură, fără apă caldă? Sunt vinovați pentru votul pe care l-au dat?

Sebastian Burduja: Haideți să discutăm mâine seară. Vă răspund la orice întrebare. Promit o conferință de presă maraton după eveniment.

Reporter: O ultimă întrebare mai am; dumneavoastră v-au fost furate date de către hackeri? Ce părere aveți despre breșa de securitate de la Camera Deputaților? Sunt concedii medicale, sunt acte personale care au dispărut. Aparțineau atât parlamentarilor, cât și angajaților de acolo.

Sebastian Burduja: E un lucru inacceptabil. Mă bucur că pe mandatul meu am reușit adoptarea legii securității cibernetice, care include niște obligații clare pentru instituțiile publice. Cred că cei care se ocupă de sistemele informatice de la Parlament au de dat niște explicații, dar sunt convins că domnul ministru Bogdan Ivan-Gruia are toate aceste detalii și-l fericit pentru modul în care le gestionează.

Reporter: Dar doar Parlamentul a greșit în această breșă de securitate? Spuneți-ne dumneavoastră, că ați condus același minister pe care îl conduce și domnul.

Sebastian Burduja: Este nepotrivit pentru mine să mă pronunț. Îl aveți pe domnul ministru de la cercetare, inovare și digitalizare și are toate detaliile acestui episod.

Mihai Constantin: Și care va veni imediat, în acest briefing.

Reporter: Dumneavoastră ați asigurat până în prezent cadrul necesar? Pentru că ați avut un mandat destul de îndelungat. Cum a fost posibilă această breșă de securitate?

Sebastian Burduja: Până acum șase luni.

Reporter: Până acum șase luni. Din păcate, au fost atacuri și în mandatul dumneavoastră. Vă rog!

Sebastian Burduja: Încă o dată, raportul meu de activitate e public. Vedeți cum mi-am îndeplinit toate jaloanele. Toate au fost la timp, inclusiv legea securității cibernetice, care e prima lege care a modificat legea securității naționale, după 10 ani de încercări.

Reporter: Dar cu ce ne-a ajutat, domnule ministru, această lege în contextul de față? Pentru că analiștii spun că se vor intensifica aceste atacuri.

Sebastian Burduja: Încă o dată, legile pot să fie bune. Dacă implementarea nu este bună sau dacă, așa cum este un principiu în securitatea cibernetică și mai mult chiar nu voi spune, pentru că nu e potrivit față de colegul meu de guvern - cea mai slabă verigă este omul care nu respectă niște principii. Dacă există un funcționar care intră pe un link unde n-ar trebui să intre, asta vulnerabilizează întreg sistemul. Deci, nu e atât de ușor să dai o lege mai bună.

Reporter: Este vina unui funcționar de la Cameră?

Sebastian Burduja: O să vedem ce s-a întâmplat acolo.

Reporter: Bună ziua! Aș reveni la schema de plafonare a prețurilor la energie și gaze. Dumneavoastră ce ne spuneți, că modificările care vor avea loc nu vor afecta plafoanele maxime pentru consumatorii finali? Știm că problema este, de fapt, la sumele pe care le decontează statul către furnizorii de energie care au luat la un anumit preț și acum au profit. Ce se va schimba mai exact? Ce implicații sunt la consumatorul final și ce modificări sunt pentru furnizori și restul pieței?

Sebastian Burduja: În acest moment, schema de compensare-plafonare este valabilă până în martie 2025. Ea setează niște plafoane maxime, cum v-am dat exemplu la gaz; 0,31 lei kilowatt-oră. Asta nu înseamnă că un furnizor trebuie să factureze la plafonul maxim. Prețurile în piața liberă au scăzut și sunt furnizori care și-au permis, fiind totuși într-o piață competitivă, în care se bat pentru a atrage clienți, e destul de ușor să ne schimbăm furnizorul, știți bine, domnul Vasilache, au mers sub acest plafon. Acum, ne uităm dacă există vreo modalitate în care să putem să determinăm scăderi și mai mari ale prețurilor.

Reporter: Veți scădea plafonul maxim?

Sebastian Burduja: Haideți să așteptăm propunerile finale. Ce vă spun, ca obiectiv de politică publică, este ca facturile românilor să rămână la fel sau să scadă. Noi ne-am dori să le scădem, dar, în același timp, când intervii asupra unei scheme, te poți expune unor situații dinamice în piața internațională, și pe energie electrică, și pe gaze. Suntem cu două războaie, suntem cu evoluții greu de prezis de către oricine. Și atunci, decât să modificăm de foarte multe ori această schemă, noi am preferat o stabilitate. Așteptați propunerile și le veți vedea.

Reporter: Dar ce v-a determinat să luați în calcul modificări la această schemă de plafonare? Pentru că ați avut mai multe ieșiri publice în care spuneați că nu ar trebui făcută, e stabilitate, se dau peste cap sistemele informatice. Ce v-a determinat să luați în calcul asta, ținând cont că au scăzut prețurile?

Sebastian Burduja: Urmărind evoluția prețurilor de pe piața internațională.

Reporter: Hotnews le-a semnalat în mai multe articole și cu toate acestea spuneați că nu, nu e cazul, că ar fi o turbulență.

Sebastian Burduja: Este meritorie și stabilitatea, să știți.

Reporter: Bună ziua! Referitor la fuziunea ELCEN cu Termoenergetica, puteți estima un calendar de realizare a acestei fuziuni?

Sebastian Burduja: Da, la nivel de cadru legislativ urmează o analiză de către Ministerul Dezvoltării în 30 de zile, eventuale modificări peste încă 60 de zile. Noi avem 15 zile de astăzi să notificăm Primăria Generală a Municipiului București cu privire la această intenție de fuziune, după care se convoacă adunările generale ale acționarilor celor două companii. Sigur, trebuie să vrea și Nicușor Dan, o să vedem. Eu i-am trimis o scrisoare acum vreo opt luni de zile, nu mi-a răspuns nici până în ziua de astăzi. Sper că la asta o să-mi răspundă, pentru că e totuși important. Dacă îmi răspunde și dorește, atunci se pot face adunările generale. Deci, să spunem, un proces de fuziune într-un an de zile, maximum un an, să zicem, până la finalul acestui an, 2024, este fezabil. Menționez că ELCEN e o companie mult mai valoroasă decât Termoenergetica, are active mult mai mari, terenuri, centrale de producție a agentului termic, nu se compară cu Termoenergetica - e o companie care practic doar facturează, în principal, are niște sisteme, niște resurse umane, dar cam atât. Mă aștept ca în compania rezultată, Ministerul Energiei, sigur, să aibă ponderea cea mai mare, dacă nu cumva municipiul București va decide să vină cu un aport de capital.

Reporter: Credeți că ar putea afecta imaginea Guvernului sau imaginea dumneavoastră, credibilitatea dumneavoastră faptul că veți candida la Primăria Generală și veți fi împotriva partidului cu care în acest moment sunteți la guvernare? Și veți avea oarecum anumite discuții cu candidatul PSD.

Sebastian Burduja: Haideți să le discutăm pe toate mâine. Domnul ministru al agriculturii are cel mai important anunț al zilei și e corect să-l las să-l exprime. Eu am vrut doar să pun pe agenda publică subiectul termoficării din București, care are o singură soluție - fuziunea celor două companii, așa cum s-a întâmplat și la Oradea și în alte locuri care au reușit să rezolve problema termoficării. Dar vă aștept mâine, la 19:00, cu cea mai mare plăcere.

Reporter: Stați puțin. Tot de o companie din București vorbiți, tot de candidatura la București vorbiți.

Sebastian Burduja: Nu, dumneavoastră ați vorbit. Eu am vorbit de energie.

Reporter: Există în acest moment această coaliție în Guvern, însă veți candida împotriva PSD și sigur vor exista mesaje care vor fi împotriva partenerului de coaliție.

Sebastian Burduja: Știți bine că vă aștept pe dumneavoastră cu cel mai mare drag și pe toți colegii din presă mâine seară.

Reporter: Renunțați la mandatul de ministru ca să candidați?

Sebastian Burduja: Nu s-a pus această problemă. Mulțumesc frumos!

Mihai Constantin: Mulțumesc și eu, domnule ministru! Și cred că, poate, indirect ați răspuns la întrebarea colegului nostru de la presă, e un răspuns la care subscriu și eu. Aș dori, într-adevăr, ca aceste sesiuni de informare să fie dedicate deciziilor administrative ale executivului și pentru că ne aflăm într-un an, e adevărat, eminamente electoral, acel tip de comunicare să aibă loc în mediile prevăzute pentru comunicare politică. Într-adevăr, ați menționat foarte bine, domnule ministru, încă o dată, mulțumesc, decizia zilei, poate, în această ședință de guvern este ordonanța de urgență prin care a fost prelungită cu 60 de zile perioada de plafonare a adaosului comercial pentru unele alimente de bază. Vă aduceți aminte, este un mecanism temporar inițiat la 1 august anul trecut, 2023, cu scopul de a combate inflația și de a menține puterea de cumpărare a populației. Lista alimentelor pentru următoarele 60 de zile a fost modificată, în sensul în care au fost eliminate șase produse - orezul, cozonacul, bulionul, margarina, drojdia și carnea tocată - dar au fost adăugate untul și magiunul, în cantități 250 de grame, respectiv 350 de grame. Cred că, de fapt, știrea zilei și îi mulțumesc domnului ministru Florin Barbu că participă la această sesiune, este că, pe termen lung, pentru a intra, să spunem, într-o viitoare normalitate a prețurilor la produsele de bază, cel puțin Guvernul, împreună cu lanțul de retaileri și marii procesatori, caută un mecanism funcțional pentru a monitoriza și gestiona prețul la produsele de bază în România. Domnule ministru, mulțumesc pentru participarea la această informare publică!

Florin Barbu: Și eu vă mulțumesc! Bună ziua! Guvernul a adoptat astăzi prelungirea măsurii de limitare a adaosului comercial, practicat pe lanțul de procesare, distribuție, comercializare pentru alimentele de bază. Guvernul a luat această decizie pentru că măsura și-a dovedit eficiența din toate punctele de vedere. Astfel, am oprit creșterile speculative de prețuri, am eliminat una din sursele principale ale inflației generale, am protejat puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici și medii. De asemenea, vedem astăzi că această măsură nu i-a afectat pe producătorii români și nu a produs perturbări sau penurie în piață de alimente din România. În plus, se vede astăzi că mulți dintre cei care au criticat demersul inițial susțin acum necesitatea prelungirii măsurii. Am avut un dialog cu reprezentanții comercianților și vreau să le mulțumesc încă o dată pentru efortul pe care îl fac pentru a sprijini această măsură bună pentru români. Am convenit să prelungim măsura cu 60 de zile și, prin dialog cu comercianții, am adus unele modificări la lista produselor care beneficiază de adaos comercial limitat. Astfel, pentru unele produse aflate în listă se ridică această măsură. Mă refer la margarină, cozonac, bulion, drojdie, orez și carne tocată. Sunt produse care au fost incluse înaintea sărbătorilor de iarnă tocmai pentru că, în această perioadă, consumul acestora este mai ridicat. De asemenea, sunt produse pentru care, din practică, se constată că prețurile s-au stabilizat. Am introdus în listă untul și magiunul tradițional. Am luat această măsură pentru că am constatat că, la aceste alimente, prețul final este semnificativ mai mare față de prețul de la poarta fabricii. Totodată, dorim protejarea producătorilor români față de unele produse de import mai slab calitative. Mă refer aici la magiun, la care se constată că se practică un adaos comercial foarte mare, ceea ce face ca acest produs, fără zahăr adăugat, să fie extrem de necompetitiv față de produsele similare din import, care au un adaos foarte mare de zahăr. Am convenit cu comercianții și procesatorii ca, în perioada următoare, să demarăm un mecanism de verificare a prețurilor, din care să facă parte și dumnealor și instituții ale statului, astfel încât să ne asigurăm că, pe termen lung, nu vor mai exista creșteri speculative la prețuri, cum s-a întâmplat înainte de introducerea acestei măsuri. Când acest mecanism va fi funcțional, vom avea garanția că nu mai este necesar să intervenim prin act normativ.

Tot în acest act  normativ, s-a făcut o modificare la Legea 138. Vorbim de sistemele de irigații din România. În perioada următoare lansăm 400 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigații și achiziționarea echipamentelor de irigații de către fermieri. Sprijinul este de 1,5 milioane de euro, fără co-finanțare, inclusiv TVA-ul este eligibil. Vă mulțumesc și vă stau la dispoziție!

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, practic această prelungire cu 60 de zile face ca plafonarea să expire cu o lună înainte de sărbătorile de Paști, atunci când, știm, comercianții cresc prețurile. De ce ați luat această decizie?

Florin Barbu: Această decizie s-a luat în dialog cu retailerii și cu procesatorii. V-am spus, creăm acest mecanism de gestionare și de monitorizare a acestor prețuri, pentru că monitorizăm inclusiv prețurile care au fost scoase din această ordonanță și, în cazul în care vom constata că alimentele care au fost scoase din această listă vor avea creșteri semnificative, imediat vom interveni cu alt act normativ pentru plafonarea adaosului comercial. Este o schemă de monitorizare, care se va realiza prin ordin de ministru – atât ministrul agriculturii, cât și Ministerul Economiei, cât și Consiliul Concurenței, împreună cu procesatorii și cu retailerii;  consider că acest mecanism este unul bun. Mecanismul va monitoriza, în cele 60 de zile, alimentele care au fost scoase din ordonanță și așa cum am spus, în cazul în care vom observa diferențe de creșteri semnificative la aceste produse, vom interveni imediat și prompt cu un alt act normativ de plafonare a acestor alimente de bază.

Reporter: O precizare, vă rog. Deci, după ce se termină efectele ordonanței, avem un acord voluntar. Dumneavoastră sau ministerul și alte instituții urmăresc 60 de zile prețurile acestor alimente. Ce înseamnă creștere semnificativă? Când interveniți?

Florin Barbu: Am spus că alimentele care sunt în ordonanță, cele 17 din anexă, sunt supuse plafonării adaosului comercial cu 20%. Celelalte alimente care au fost scoase și alte alimente - vorbim de produse agroalimentare pe raft în magazine - dacă identificăm creșteri semnificative, vom lărgi lista și bineînțeles că vom da act normativ de plafonare și vom introduce toate produsele agroalimentare care vor avea creșteri semnificative la raft.

Reporter: Ce înseamnă, domnule ministru, creșteri semnificative? Dacă se scumpesc cu 30%, cu 10%... Cu cât să se scumpească astfel încât statul să intervină?

Florin Barbu: Noi vom monitoriza aceste prețuri. Ne dorim ca aceste produse, care au fost scoase din această ordonanță, să-și mențină, pentru o perioadă de 6 luni, aceleași prețuri. În cazul în care sunt modificări semnificative, bineînțeles, vom interveni cu actul normativ de care am spus.

Reporter: Am înțeles, dar refuzați să spuneți ce înseamnă modificare semnificativă. Ce creștere ar fi alarmantă pentru Guvern? Dați-ne câteva exemple.

Florin Barbu: Nu am spus pentru Guvern. Eu vorbesc la prețurile la alimente la raft. Avem o analiză, am avut aceste produse introduse într-o ordonanță, prin care adaosul comercial a fost plafonat și, așa cum spuneam, dacă, atât procesatorii, cât și retailerii nu vor respecta în continuare produsele pe care noi le-am scos din această listă privind plafonarea adaosului comercial, prin acest acord voluntar pentru produsele pe care le-am scos, vom interveni imediat cu act normativ.

Reporter: O ultimă întrebare: spuneți-ne, vă rog dacă dvs. v-au fost furate date de către hackeri în urma breșei de securitate de la Camera Deputaților. Să ne spuneți, vă rog, și cum priviți această situație.

Florin Barbu: Nu am primit nicio informație, nu m-a anunțat nimeni că au fost luate aceste date, în momentul de față. Dacă aveți dvs. informații...eu nu știu lucrul acesta.

Reporter: Cum vi se pare această breșă de securitat?. Am văzut conturi bancare, am văzut contracte, concedii medicale.

Florin Barbu: Vreau să vorbim de agricultură. Este colegul meu aici și o să-l întrebați despre partea de securitate cibernetică.

Reporter: Şi dumneavoastră ați fost vizat, aţi fost vizat în calitate de parlamentar.

Florin Barbu: V-am spus, nu am aceste informații. Nu știu dacă am fost vizat.

Reporter: Dar este confortabil, ca parlamentar, să știți că datele personale ale dvs., ale angajaților, ajung în spațiul public, se cere apoi o recompensă pentru ele?

Florin Barbu: Nu pot să vă dau un răspuns. Îl rog pe colegul meu să vă dea răspuns, pe parte de securitate cibernetică.  

Reporter: Domnule ministru, nu vă întreb pe partea de securitate. Dumneavoastră, ca parlamentar, ce opinie aveți despre această breșă care s-a produs în statul român?

Florin Barbu: V-am spus că nu pot să-mi dau cu părerea, pentru că nu am atribuții. Vă răspunde domnul Bogdan Ivan lucrul acesta. În momentul de față, pe mine nu mă afectează cu nimic chestiunea aceasta.

Reporter: Bună ziua! Aș reveni la ordonanța adoptată astăzi. Există un articol, chiar primul, în care se spune că sunt exceptate de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență produsele agricole și alimentare prevăzute în anexă, utilizate ca materii prime în procesul de producție, prelucrare, procesare și care fac obiectul relațiilor comerciale dintre producători - procesator, procesator - procesator. Sunt exceptați procesatorii din această schemă?

Florin Barbu: Nu. Haideți să vă dau un exemplu.

Reporter: Cum ar trebui să interpretăm acest...?

Florin Barbu: În cazul în care, în fișa de cost a unui produs sau din materia primă utilizată pentru realizarea unui produs zahărul care intră în procesare reprezintă 10%, produsul nu este supus acestei ordonanțe. Procesatorii sunt supuși plafonării adaosului comercial la produsul finit, conform fișei de cost a produsului.

Reporter: Apropo de produse finite, dați-ne niște exemple de preț și de creșteri foarte mari ale adaosului comercial la magiun și la unt. De unt nu ne-ați zis nimic ce ați constatat în piață, de l-ați introdus în această listă. Ne puteți spune cât...?

Florin Barbu: Aceste diferențe de creșteri sunt de la un furnizor la altul. O medie, da, este peste 50%.

Reporter: Peste 50% produsul de import față de...?

Florin Barbu: Nu, vorbim de toate produsele care sunt realizate de către producătorii români.

Reporter: Ce este cu 50% mai mare: adaosul comercial pe care îl pune...?

Florin Barbu: Între prețul care pleacă de la furnizor și ceea ce este pe raft, există un adaos comercial cu o medie de peste 50%. Prin plafonare, va scădea cu 30%. Simplu.

Reporter: Mulțumesc!

Mihai Constantin: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Și acum, pentru că a fost de-a dreptul anticipat de doi alți miniștri, primii care au intervenit la acest briefing, vreau să îl salut și pe domnul ministru al digitalizării, cercetării și inovării din România, domnul Bogdan Ivan, dar vreau să îl invit la pupitru cu o veste bună, menționată, de altfel, chiar și de prim-ministru în debutul ședinței de guvern. Este vorba despre o alocare-record pentru cercetarea românească, de 1,6 miliarde de lei pentru zeci de proiecte de cercetare. Și, până să fim acaparați de subiectele zilei, domnule ministru, aș vrea să spunem publicului, prin intermediul colegilor de la presă, despre ce este vorba și care sunt premisele care se construiesc prin decizia luată astăzi în ședință de guvern. Mulțumesc frumos!

Bogdan Ivan-Gruia: În primul rând, sărut mâinile! Bună ziua! Mulțumesc pentru invitație și pentru prezență! Vorbim despre cel mai important proiect de finanțare a cercetării din România, un proiect prin care se finanțează cu peste 320 de milioane de euro cercetarea aplicată din România, cercetarea de impact asupra societății în domenii considerate extrem de importante pentru perioada în care ne aflăm astăzi, și anume: digitalizare, industrie și spațiu, climă, energie și mobilitate, hrană, bio-economie, resurse naturale, biodiversitate, agricultură și mediu, sănătate, cultură, creativitate și societate incluzivă, securitate civilă pentru societate. Ideea de bază este următoarea: avem acest model unic creat în istoria României, avem această alocare unică, cea mai mare alocare din istoria României, pentru acest proiect care se lansează astăzi și avem oportunitatea de a pune la aceeași masă universitățile, cercetătorii și organizațiile de cercetare private, pentru că avem nevoie să ne asigurăm că tot ceea ce se investește în cercetarea din România are și o aplicabilitate practică și un transfer tehnologic direct către piață. Din acest motiv, vreau să-i mulțumesc foarte mult premierului Marcel Ciolacu pentru susținerea pe care o arată ecosistemului de cercetare din România și tuturor colegilor mei din minister care au depus o muncă extraordinară, pornind cu secretarii de stat și continuând cu aparatul tehnic al ministerului. Și cred că este o veste extrem de importantă, care va fi de impact pentru societatea din România în următorii cinci-șapte ani. Presupun că vom trece și la al doilea și al treilea subiect de pe ordinea de zi, și anume modificarea articolului 25 din legea securității cibernetice. Înainte de a intra pe fondul acestui subiect, vreau să vă dau câteva date foarte recente referitoare la efectele atacului cibernetic asupra Camerei Deputaților. Vorbim de un total de 316 fișiere care au fost copiate, dintre care 190 de documente scanate, iar 36 editabile. Volumul total al acestor date este de 300 de megabytes. Ca să fie foarte clar, în urma analizelor tehnice s-a ajuns la această concluzie, de 300 de megabytes. Conținutul lor este unul preponderent public și anume; contracte de servicii, adrese instituționale, date din buget și datele care nu sunt destinate publicului, copiile după actele de identitate ale parlamentarilor. În momentul de față, instituțiile abilitate ale statului român sunt la Camera Deputaților și își dau concursul pentru a rezolva această breșă de securitate. De asemenea, vă mai dau încă o informație foarte recentă. În cursul nopții, între orele 1:00 și 7:00, site-ul Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică a fost atacat cu o pondere de aproximativ 18.000 de accesări pe secundă. În momentul de față, efectele sunt unele nule pentru site-ul DNSC, nu au fost copiate fișiere, nu a fost adus într-o stare nefuncțională site-ul, el funcționează și este protejat. În altă ordine de idei, prin modificarea Articolului 25 din Legea 58 a securității cibernetice, adoptată astăzi în Guvernul României, s-au creat premise foarte clare pentru modul în care instituțiile statului trebuie să fie informate, în cel mult 48 de ore, despre orice situație în care infrastructura unei entități este afectată, pentru a identifica, pentru a corecta și pentru a evita cât mai mult acest risc de securitate cibernetică. Este un element extrem de important pentru care astăzi am adoptat acest act normativ și, de asemenea, vreau să vă spun că avem în lucru o altă modificare la Legea 58, la Articolul 3, care urmează să fie adusă în fața Guvernului. Cu acordul dumneavoastră, un singur element vreau să vă mai punctez, pentru că este important în contextul în care ne aflăm astăzi. În această dimineață am publicat pe site-ul Autorității pentru Digitalizarea României un proiect extrem de important - Investiția 18, prin care facem consultarea de piață pentru soluții tehnice pentru robotizarea și automatizarea proceselor administrative din administrația publică din România, cu 20 de milioane de euro. Și ca să vă dau un exemplu clar ce vom face cu acești bani: vorbim despre procesare automată a cererilor pentru subvențiile agricole de la APIA, de exemplu, a tuturor solicitărilor pentru înscrierea la grădiniță, la școală, la examenul de bacalaureat, la cel de capacitate națională și inclusiv poate să fie folosit pentru obținerea de avize și autorizații în sfera administrației publice locale și în sfera construcțiilor, respectiv Inspectoratul de Stat pentru Construcții. Vă mulțumesc! Vă stau la dispoziție pentru întrebări.

Reporter: Bună ziua! Vă rog să ne spuneți cine este, cine ar fi trebuit să fie responsabil de securitatea cibernetică a sistemul informatic de la Camera Deputaților. Nu este SRI-ul autoritatea competentă?

Bogdan Ivan-Gruia: În momentul în care s-au actualizat sistemele informatice ale Camerei Deputaților, undeva în anul 2019, Camera Deputaților a optat să își administreze și să-și gestioneze în regie proprie, prin intermediul departamentului de IT, să gestioneze responsabilitatea de securitate cibernetică a site-ului Camerei Deputaților.

Reporter: Dumneavoastră v-au fost furate date?

Bogdan Ivan-Gruia: Nu sunt informat până în momentul de față. Imediat ce avem raportul final o să pot să analizez dacă din cele peste 300 de documente, o parte dintre ele sunt și documentele mele personale sau nu.

Reporter: Cătălina Mănoiu, Antena 3 CNN. Domnule ministru, spuneați că sunt în mare parte documente publice. Aș vrea să vă contrazic. Sunt contracte medicale, sunt corespondențe private.

Bogdan Ivan-Gruia: Am spus în mare parte, n-am spus în totalitate.

Reporter:...pe care noi le-am văzut. Sunt acte ale angajaților, informații personale. Cine răspunde pentru această breșă de securitate?

Bogdan Ivan-Gruia: Toți cei care sunt considerați responsabili, de la cei care aveau responsabilități tehnice, până la cei care au responsabilități decizionale în materie de respectare a drepturilor angajaților în acest caz sau a documentelor care trebuiau să fie nedestinate publicului, vor putea să răspundă în fața legii pentru acest lucru. Principalii vinovați sunt atacatorii, pentru că ei sunt cei care sunt în această culpă. Iar regimul penal în cazul atacatorilor, atunci când încalcă regimul securității cibernetice a unei instituții publice, este inclusiv cu închisoarea. Revin la întrebarea de bază. Suntem într-o situație în care zilnic România se confruntă cu peste 25.000 de atacuri cibernetice. Sunt situații în care, din diferite motive, în special din eroare umană, putem să ajungem în această situație. Pot să vă dau și un exemplu foarte clar în cazul speței de la Camera Deputaților până a avea închis acest raport final: faptul că sistemele nu au fost actualizate cu cele mai noi tehnologii și versiuni de software existente astăzi pe piață. Vă dau un exemplu: pe unele dispozitive încă rula o versiune de Windows 7, care este de mult depășită.

Reporter: Dar erau cumpărate aceste sisteme? Pentru că trebuie să existe un cost.

Bogdan Ivan-Gruia: Este evident.

Repoter: Cine trebuia să se ocupe de licitație?

Bogdan Ivan-Gruia: Este evident atributul administrativ al celor din departamentul IT al Camerei Deputaților, pentru că este în dreptul fiecărui administrator a unui sistem și al unei autorități să-și asigure aceste cerințe minime de securitate cibernetică.

Reporter: Se ia în calcul plata recompensei și care este valoarea acestei recompense?

Bogdan Ivan-Gruia: E o decizie care aparține Camerei Deputaților, nu cred că se pune în calcul acest subiect, în contextul în care avem capacitatea de a recupera toate acele date, de a asigura securitatea sistemului actual și în același timp, ca să vă răspund anticipativ la următoarea întrebare: Ce o să se întâmple în pasul următor? Acum ne-am asigurat că avem legislație foarte clară în materie de securitate cibernetică. În pasul următor vreau să vă spun că suntem deja într-un stadiu foarte avansat cu implementarea proiectului de cloud guvernamental, care în luna februarie va fi pus în licitație publică în urma negocierii pe care am purtat-o cu cei din Comisia Europeană și vom avea parte de unul dintre cele mai moderne sisteme informatice din lume, care trebuia să fie aplicat începând cu anul 2026 și vor începe să fie funcționale cu anul 2024. E un foarte mare plus, ținând cont tocmai de aceste riscuri și vulnerabilități pe care le putem avea în contextul schimbării în care trăim și avansului noilor tehnologii.

Reporter: Cât de sigur este acest cloud guvernamental? Pentru că vedem că n-ați putut proteja, ca stat, nici măcar documentele de la Camera Deputaților din forul legislativ.

Bogdan Ivan-Gruia: Cloud-ul guvernamental este prevăzut să fie unul dintre cele mai sigure sisteme informatice din lume, în contextul în care va avea o tehnologie de ultimă generație și ce e cel mai important că în contextul acestui proiect de cloud guvernamental avem prinse inclusiv actualizările anuale sau ori de câte ori apar noi tehnologii, inclusiv în zona securității cibernetice pentru următorii ani de zile. Adică, vom avea asigurate datele și pentru următorii ani prin acest proiect de cloud guvernamental. Iar, punctual vorbind, pe speța pe care m-ați întrebat, este evident că unul din cele 25.000 de atacuri cibernetice a avut succes de această dată.

Reporter: O întrebare, vă rog. Colegul dvs. spunea că există riscul ca un angajat să dea click pe un link și atunci să faciliteze practic acest atac. Bănuiți că s-ar fi putut întâmpla la fel și în atacul de la Camera Deputaților, că un angajat a deschis un link?

Bogdan Ivan-Gruia: Din punct de vedere statistic, peste 90% din atacurile cibernetice care ajung să fie duse la capăt și să aibă succes sunt cauzate din erori umane. Fie că cineva a accesat un site care nu trebuia să fie accesat și pe care îl lua un program malware, fie că a deschis un link pe care nu trebuia să-l deschidă, fie că a deschis un mail pe care nu trebuia să-l deschidă. Și vă spun statistic, există o probabilitate foarte mare ca și cauză pentru acest succes al atacului cibernetic să fie o eroare umană.

Reporter: Ce șanse sunt să recuperați datele?

Bogdan Ivan-Gruia: Totale, ele au backup. Ieri, toată ziua, toată noaptea, au lucrat instituțiile abilitate pentru a recupera toate aceste date.

Reporter: Premierul spunea că v-ați schimbat buletinul, pentru că aici e vorba de date personale. Ok, tu le ai, le poți recupera, dar se pot face lucruri malițioase cu acele date personale. Ce soluții ați recomandat imediat parlamentarilor? Sunt și alți parlamentari care vor să-și schimbe buletinele, actele de identitate?

Bogdan Ivan-Gruia: O să am o întâlnire cu colegii mei până la ora 12:00. La 10 a început acea întâlnire. O să ajung și eu și o să discut cu colegii mei să le cer opiniile referitoare la acest subiect. Ce e foarte important: avem acest precedent din care, ca și stat, sper să învățăm foarte mult și să înțelegem că lumea s-a schimbat cu o viteză amețitoare în ultimii ani. Și atunci când vorbim despre securitatea datelor, despre securitatea cibernetică nu mai avem granițe, pentru că internetul nu are granițe. Și din acest punct de vedere, investiția în toată această infrastructură informatică a statului român e o prioritate zero. Asta este ideea de bază și concluzia după ce s-a întâmplat în urmă cu două zile.

Reporter: Insist aici pe această infrastructură. Premierul a fost în SUA, s-a întâlnit cu oficialii Google. Există posibilitatea în viitorul apropiat de crearea unui centru de date al Google aici, în România?

Bogdan Ivan-Gruia: Există discuții la cel mai înalt nivel cu marile companii de tehnologie, în special cu cele din Statele Unite ale Americii, pentru dezvoltarea de capacități și capabilități noi pe teritoriul României, într-o deschidere extraordinară a Guvernului României și a premierului Marcel Ciolacu. Vă mărturisesc că exemplul pe care l-ați dat mai devreme este unul real. Sunt și alte exemple și alte discuții pe care le purtăm cu marile companii, companii mondiale din industria de tehnologie și vă spun că România este una dintre statele cele mai atractive pentru investiții.

Reporter: Concret, când am putea?

Bogdan Ivan-Gruia: Sper că în cel mai scurt timp să vă pot da niște date concrete. În speță, până la jumătatea anului 2024, să venim cu niște informații concrete.

Bogdan Ivan-Gruia: În momentul de față, date fiind informațiile sensibile discutate, nu avem acordul celorlalți parteneri ca să dezvăluim aceste date, dar vă garantez că în secunda în care vom avea lucruri foarte clare cu oricare dintre companiile mari de tehnologie care vor veni să investească masiv în România, veți fi primii care o să aflați, pentru că este interesul direct al României să avem aceste capabilități pe teritoriul României.

Reporter: Veți mai avea ceva întâlniri, negocieri cu oficialii Google în perioada următoare în această direcție?

Bogdan Ivan-Gruia: Am negocieri și discuții și cu oficialii Google și Meta, și Microsoft, și IBM, și cu foarte multe companii mari de tehnologie, atât în contextul investițiilor lor în România, cât și în contextul perioadei complicate pe care o tranzităm, de la amenințările care vin de la softul de inteligență artificială până la deep fake și anul 2024 şi nu vă ascund faptul că inclusiv ieri am avut discuții cu oficiali din marile companii de tehnologie, prin care încercăm să ne asigurăm că România nu va fi în perioada următoare ținta unor valuri masive de deep fake.

Reporter: Domnule ministru, o precizare, vă rog. Atunci când spuneți că încercați să recuperați datele furate de hackeri, așa ce înseamnă, Camera Deputaților nu mai poate accesa o parte din aceste date?

Bogdan Ivan-Gruia: Asta înseamnă că în clipa în care a fost profilată arhitectura tehnică a acestor servere ale Camerei Deputaților, au avut opțiunea de backup, iar backup-ul este realizat. La asta m-am referit. Datele sunt în continuare acolo, trebuie doar accesate din nou. În momentul de față se caută sursele de cod care au stat la baza atacului cibernetic, se elimină, se curăță efectiv cele trei servere afectate și urmează să fie recuperate toate datele și actualizate toate produsele software, ca să nu mai existe o altă breșă de securitate în viitorul apropiat.

Reporter: Dar datele acelea ele rămân compromise, corect? Adică avem date personale ale angajaților, ale parlamentarilor. Ce faceți, ce trebuie să facă acești oameni?

Bogdan Ivan-Gruia: Este prematur să vă dau un răspuns până când nu vom vedea. În primul rând să avem raportul final tehnic să vedem care sunt daunele clare, nominale, pe fiecare persoană în parte și în funcție de asta vedem câte persoane sunt afectate și fiecare vor decide în dreptul fiecăruia ce vor face cu aceste date.

Reporter: Ce s-a întâmplat cu datele dvs.? Sunt date de la cabinetul dvs. parlamentar, date personale de la angajații dvs., care au fost furate de hackeri?

Bogdan Ivan-Gruia: Înainte am primit datele pe care tocmai vi le-am spus, cu cele 316 fișiere cu 3 minute înainte de a intra în conferința de presă. Prin urmare, nu am reușit fizic să procesez să văd dacă sunt una dintre victimele acestui atac cibernetic. Cu mare drag o să vă comunic imediat ce am toată această date.

Reporter: Spuneți-ne ce măsuri ia Ministerul Digitalizării pentru ca într-un an ca acesta, cu patru rânduri de alegeri, să nu vedem influențe ale Rusiei în alegeri? Ce măsuri luați?

Bogdan Ivan-Gruia: Pot să vă spun chiar astăzi, după trei luni de discuții, consultări cu industria, cu mediul privat, cu universitățile, am trimis înspre avizare proiectul de hotărâre de Guvern pentru stabilirea strategiei de inteligență artificială a României, care pe de o parte aduce în fața industriei și în fața ecosistemul de cercetare din România oportunitățile generate de inteligență artificială și noi instrumente tehnologice, dar în același timp, ne ajută să prevenim efectele asupra inclusiv a alegerilor și dezinformării, pe de o parte.

Reporter: Vor putea apărea video-uri false cu candidați făcute în online. Cum veți preveni? Vor fi blocate? Explicați-ne concret ce se întâmplă.

Bogdan Ivan-Gruia: Acum lucrez la un mecanism împreună cu platformele mari de tehnologie, care sunt baza de distribuire a unor astfel de teme ca și conținut, iar în momentul în care avem un acord general împreună cu ei, pot să vă spun că lucrăm la încă două acte normative și anume Digital Service Act, care e o reglementare la nivel european și pentru care noi încă din luna decembrie am transmis-o, am trecut-o de Guvern și am transmis-o către Parlament pentru a fi adoptată în cel mai scurt timp posibil şi, în același timp, avem o inițiativă legislativă din luna iulie 2023, care în momentul de față se află la Camera Deputaților, legea deep fake, prin care acele persoane sau entități care generează astfel de conținut, folosind instrumente de AI și care nu specifică foarte clar că acel conținut nu este creat într-o formă reală, adică nu este creat cu acordul persoanei care apare acolo, trebuie sau să afișeze acest lucru sau că este un pamflet, dacă nu vor suporta rigorile legii, iar rigorile legii sunt de la amendă până la 200.000 lei sau chiar închisoare în situații mai complexe. Și sunt provocări noi, nu doar pentru România, ci pentru Europa și pentru întreaga lume.

Bogdan Ivan-Gruia: Stăm la masă cu cele mai mari companii de tehnologie, stăm la masă cu entitățile europene în reglementarea inteligenței artificiale, stăm la masă cu toți factorii implicați ca să prevenim lucruri cu care nu s-a mai confruntat omenirea până în momentul de față. Și asta pot să vă spun foarte clar că, inclusiv ieri, am avut întâlniri cu una dintre cele mari companii de tehnologie, iar în decursul lunii februarie vom ieși inclusiv public să comunicăm legat de măsuri concrete și legat de ceea ce ar trebui să facă și utilizatorii finali, pentru că în clipa în care creăm anumite filtre prin care împiedicăm sau facem mai grea distribuirea unor astfel de clipuri video false, automat e mai simplu decât să ajungem în situația în care oamenii să reclame că un anumit conținut este fals și atunci vorbim de a preîntâmpina situația în care ajungem ca aceste clipuri să aibă un impact inclusiv electoral.

Mihai Constantin: Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Interesul din partea colegilor de la presă arată actualitatea subiectelor pe care le-ați adresat astăzi. Dacă îmi permiteți, aș vrea să continui acest brief cu alte decizii luate în ședința Executivului de astăzi. Programul "Noua Casă" continuă în acest an cu un plafon de garanții de un miliard de lei. Acest program guvernamental a înregistrat până acum, în intervalul 2009-2023, peste 330.000 de garanții și promisiuni de garantare și a contribuit la stabilizarea și la maturizarea pieței imobiliare, precum și a pieței creditelor ipotecare din România. "Noua Casă 2024" se acordă în lei pentru achiziția unei singure locuințe, iar valoarea maximă a creditului care poate fi accesat este de 66.500 de euro, pentru locuințe al căror preț este maximum 70.000 de euro, avansul solicitat fiind de 5% și al doilea prag este de 119.000 de euro, pentru locuințe al căror preț este de maximum 140.000 euro, în acest caz avansul solicitat este de 15% și reamintesc că acest program este destinat exclusiv persoanelor fizice care doresc să cumpere o locuință. De asemenea, Guvernul a stabilit majorări semnificative ale costului standard per antepreșcolar, preșcolar și elev, începând din acest an, atât pentru învățământul de stat, cât și pentru cel particular acreditat. Costul standard per elev pentru cheltuielile de natură salarială pentru învățământul preuniversitar de stat, particular și confesional acreditat și autorizat crește în anul 2024 cu 38% față de nivelul din 2023 respectiv de la 6.834 lei la 9.431 lei, potrivit actelor normative adoptate astăzi în ședință de Guvern. De asemenea, Executivul a modificat contractul-cadru, conform celor convenite în consultările cu reprezentanții medicilor de familie. Una dintre principalele modificări este menținerea pentru întreg semestrul întâi al anului 2024 a valorilor punctelor per capita și per serviciu de asistență medicală primară și ambulatorie de specialitate care au fost valabile în semestrul al doilea al anului trecut 2023. La medicină dentară, în semestrul întâi al acestui an se va menține aceeași sumă orientativă lunară pentru medicii stomatologi ca în semestrul al doilea al anului trecut, respectiv 6.000 lei pe lună pentru medicul specialist. În asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialități paraclinice, lista afecțiunilor pentru care analizele și investigațiile se pot efectua și după epuizarea valorii de contract a laboratoarelor se extinde cu boala cronică de rinichi. Pentru asigurarea continuității furnizării de servicii medicale pe toate palierele de asistență sanitară, începând de mâine, 1 februarie, contractele existente între furnizori și casele de asigurări de sănătate vor fi prelungite prin acte adiționale, în condițiile prevăzute în forma modificată a contractului-cadru.

De asemenea, tot astăzi a fost aprobată alocarea de ajutoare umanitare pentru familiile din localitățile Mărăcineni, județul Buzău și Craiova, județul Dolj, ale căror locuințe au fost distruse de incendii în cursul anului trecut, mai precis în lunile august și respectiv septembrie. Ajutoarele vor fi acordate cu titlu gratuit, din rezervele de stat și constau în materiale de construcție precum ciment, oțel, beton sau cărămidă. Produsele vor fi transportate de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale și distribuite cu ajutorul autorităților locale, iar valoarea totală a acestor ajutoare este de aproximativ 97.000 de lei fără TVA. Pentru populația civilă din Fâșia Gaza, România se alătură din nou comunității internaționale în acordarea de ajutoare umanitare. Vor fi trimise corturi, paturi, pături, saci de dormit și alte produse necesare populației civile grav afectate de război, în cuantum total de aproximativ 6 milioane de lei. Executivul a decis în ședința de astăzi și alocarea unei sume de aproximativ 856 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul în curs, pentru plata unor cheltuieli curente și pentru finalizarea unor obiective de investiții prioritare în 55 de municipii din 37 de județe. Prin alocarea acestor bani, Guvernul sprijină proiectele de dezvoltare derulate de autoritățile locale, cu fonduri accesate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, prin Programul "Anghel Saligny" și prin Planul Național de Investiții. În prealabil, au fost evaluate propunerile venite din partea reprezentanților Asociației Municipiilor din România cu prilejul discuțiilor pe care prim-ministrul Marcel Ciolacu le-a avut cu aceștia cu mai puțin de două săptămâni în urmă. Iar sumele alocate astăzi vor asigura cofinanțările necesare și alocările prevăzute prin programele naționale pentru proiecte vitale derulate la nivelul municipiilor. Un ultim anunț pe care aș vrea să îl fac astăzi se referă la hotărârea pentru aprobarea mecanismului de implementare a măsurilor de acordare în perioada 2024-2027 a unui sprijin material pentru anumite categorii de persoane defavorizate, din rândul pensionarilor sau a persoanelor cu dizabilități. Plafonul maxim de venituri până la care o persoană poate beneficia de tichete sociale electronice pentru alimente și mese calde a fost majorat la 2.000 de lei, față de 1.700 de lei, valabil anul trecut. Pentru anul în curs, tichetul are o valoare nominală de 250 de lei și se acordă o dată la două luni, iar banii respectivi pot fi folosiți exclusiv pentru achiziționarea de alimente și mese calde și pot fi utilizați în termen de 12 luni de la data fiecărei alimentări. Eligibile pentru acest tichet sunt și familiile cu cel puțin doi copii în întreținere și familiile monoparentale ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 675 de lei, pentru familiile și persoanele singure cărora li s-au distribuit dreptul de ajutorul de incluziune în condițiile Legii 196/2016, precum și pentru persoanele fără adăpost. O altă măsură de sprijin aprobată începând din 2024 este ca persoanele din categoriile menționate să beneficieze și de un sprijin material sub formă de pachet cu alimente, în cuantum de maximum 125 de lei, o dată la șase luni. Primele alimentări ale acestor tichete electronice pentru anul 2024 se vor face în următoarele săptămâni, la jumătatea lunii februarie, după ce, împreună cu autoritățile acreditate și cu autoritățile locale, se va face un nou inventar al persoanelor beneficiare de acest program, având în vedere că plafonul, menționez încă o dată, a fost ridicat pentru anul în curs la 2.000 de lei. Va urma, ca de obicei, un comunicat mai detaliat despre deciziile de astăzi ale Guvernului. Vă stau la dispoziție și vă doresc să ne revedem sănătoși.