Iohannis: Este nevoie de un număr sporit de militari aliaţi şi de echipamente pe Flancul Estic

10 luni în urmă 88

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că este nevoie de un număr sporit de militari aliaţi şi de echipamente prepoziţionate pe Flancul Estic.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că este nevoie de un număr sporit de militari aliaţi şi de echipamente prepoziţionate pe Flancul Estic, arătând că este nevoie ca deciziile luate în acest sens la Summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid să se concretizeze.

„Îmi face o deosebită plăcere să primesc, din nou, la Palatul Cotroceni, vizita Secretarului General al NATO, domnul Jens Stoltenberg, un prieten apropiat al României.  Am evaluat astăzi împreună situaţia de securitate a spaţiului euroatlantic generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent asupra Flancului Estic şi a zonei Mării Negre.  Mâine va începe, la Bucureşti, cea dintâi Reuniune a Miniştrilor de Externe ai statelor membre NATO găzduită de România. Aceasta este, totodată, şi prima reuniune Aliată de nivel înalt găzduită la Bucureşti, după Summitul NATO din 2008. O reuniune importantă, pe agenda căreia se vor regăsi şi temele abordate în dialogul nostru de astăzi.  Am subliniat, în discuţiile cu domnul secretar general, necesitatea implementării cât mai rapide a deciziilor adoptate de Summitul istoric de la Madrid din acest an. Reuniunea miniştrilor de externe este un important reper în acest proces şi în pregătirea Summitului din 2023, care va avea loc în Lituania, la Vilnius”, a declarat Klaus Iohannis, luni la Cotroceni.
El a reamintit faptul că importanţa strategică a Mării Negre a fost inclusă, la iniţiativa României, pentru prima dată, în Noul Concept Strategic, adoptat la Summitul NATO de la Madrid.
„Am reiterat, în acest context, relevanţa operaţionalizării, cât mai repede, a deciziilor de la Madrid privind consolidarea posturii de apărare înaintată pe Flancul Estic al Alianţei. România, la rândul său, va continua să aducă o contribuţie substanţială la apărarea colectivă a NATO şi la consolidarea capabilităţilor Alianţei, acţionând, în continuare, ca furnizor de securitate şi stabilitate în regiune. Acest angajament se bazează pe măsuri concrete, în primul rând pe decizia de a creşte cheltuielile naţionale destinate Apărării de la 2% din PIB, cât sunt acum, la 2,5% din PIB începând chiar din anul 2023. Împreună cu Secretarul General Stoltenberg, am remarcat progresele substanţiale pe care le-am realizat la nivel aliat în decursul celor aproape 10 luni care au trecut de la ultima sa vizită în România. Aceste progrese se reflectă într-o postură semnificativ întărită a NATO pe Flancul Estic, inclusiv în ţara noastră şi în regiunea Mării Negre. Astfel, din luna februarie şi până în prezent, NATO şi aliaţii noştri au desfăşurat efective importante în România, cu rol de descurajare, reasigurare şi apărare, astfel încât, în prezent, găzduim aproximativ 5.000 de militari aliaţi.
Vom continua să ne coordonăm îndeaproape cu Franţa, care este naţiune-cadru, alături de Olanda, Belgia şi Luxemburg, pentru a atinge capacitatea operaţională deplină a acestei structuri cât mai curând. Am arătat, în acest context, că România acţionează pentru îndeplinirea propriilor obligaţii ca naţiune - gazdă. Vreau să mulţumesc, încă o dată, tuturor Aliaţilor pentru solidaritatea demonstrată în toată această perioadă, inclusiv Statelor Unite ale Americii, partenerul nostru strategic – pentru contribuţia importantă la securitatea României şi a regiunii noastre. În cadrul întâlnirii de astăzi am evidenţiat, de asemenea, sprijinul ferm – şi concret – al României pentru suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Ucrainei. Am subliniat importanţa unei susţineri sporite a Alianţei atât pentru Ucraina, cât şi pentru partenerii NATO cei mai vulnerabili din regiune – Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina. România va continua să ofere asistenţă multidimensională Kievului pe toate palierele. În aceeaşi măsură, după cum cunoaşteţi, depunem eforturi susţinute în sprijinul Republicii Moldova pentru a depăşi dificultăţile de ordin social, economic şi energetic generate de războiul din Ucraina”, a mai spus şeful statului.
Preşedintele Iohannis a mai precizat că „o temă complementară o reprezintă creşterea rezilienţei strategice în regiunea Mării Negre, care include aspecte-cheie precum securitatea energetică sau libertatea de navigaţie”.
„Îi mulţumesc domnului secretar general pentru efortul său de coordonare a modernizării NATO, pentru a putea răspunde tuturor ameninţărilor şi provocărilor. Implementarea Conceptului Strategic va conduce la un rol sporit pentru Alianţa noastră, de care depinde nu doar securitatea spaţiului euroatlantic, ci şi stabilitatea ordinii internaţionale bazate pe reguli şi principii. Acţiunile Rusiei reprezintă o încercare deliberată de a submina şi distruge această ordine. De modul în care alegem să răspundem acestei provocări va depinde în mare măsură cum va arăta viitorul lumii noastre.  De aceea avem nevoie mai mult ca oricând de un NATO puternic şi solidar şi mă aştept ca Reuniunea Ministerială care începe mâine să reconfirme acest obiectiv”, a conchis Klaus Iohannis. 

Citiți întregul articol
The Bearings Stores Tururi 4x4 Desert Safari - Călătoria ta abia începe