Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul mediului, Mircea Fechet, și de purtătorul de cuvânt al guvernului, Mihai Constantin

Galerie foto

[Check against delivery]

Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința de Guvern de astăzi, miercuri, 28 februarie 2024. Vreau să vă aduc în atenție o serie de măsuri adoptate de Executiv în domeniile educație, muncă, agricultură, fonduri europene, sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru sectoarele sanitare și de siguranță publică. Încep însă prin a saluta prezența la acest briefing a ministrului mediului, domnul Mircea Fechet, cu anunțul că prin hotărârea de Guvern a fost aprobat bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul în curs - 2024 - al Fondului pentru Mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu. Domnule ministru, mulțumesc pentru prezență și sunt sigur că numai dumneavoastră sunteți calificat maximal pentru a ne da informații și a contextualiza beneficiile alocărilor bugetare de anul acesta.
Mircea Fechet: Sigur că da; vă mulțumesc, domnule purtător de cuvânt. Bună ziua tuturor! Anunț cu bucurie faptul că, prin hotărâre de guvern, a fost astăzi aprobat bugetul Administrației Fondului pentru Mediu. Este un buget extrem de ambițios, peste 9,3 miliarde lei cheltuieli  bugetare și peste 14 miliarde lei credite de angajament. Asta și pentru că programele pe care le propunem a fi finanțate în anul 2024 sunt unele extrem de ambițioase. Am să încep, bineînțeles, cu programul Casa Verde Panouri Fotovoltaice, un program foarte așteptat de către români, care ajută nu doar la calitatea aerului, dar ajută mai ales la facturi mai mici pentru beneficiarii acestui program. Orice familie cu panouri fotovoltaice pe casă are o factură mai mică la curent decât ar fi avut în lipsa acestor investiții. Un alt lucru la care mă voi referi este legat de Rabla Plus, respectiv programul prin care finanțăm autoturisme prietenoase cu mediul, fie că discutăm despre autoturisme electrice sau de autoturisme plug-in hibrid. Însă avem și la acest program un buget record, respectiv 1 miliard de lei pentru anul 2024. Mai avem și alte programe pe care am să le menționez foarte repede: noul program pentru sobe cu o eficiență mai înaltă, unde am alocat o jumătate de miliard de lei, propunerea de program pentru utilaje agricole, unde, la fel, am alocat 500 de milioane de lei, ”Săptămâna verde în școli” - 100 de milioane de lei, ”Rangerii juniori” - un program, de asemenea, nou, prin care ne propunem să ducem copii în ariile naturale protejate și să suportăm o parte din cheltuielile ocazionate de aceste activități. Un lucru extrem de important pe care doresc să-l anunț se referă la Programul ”Casa verde - panouri fotovoltaice 2023”, programul de anul trecut care a fost blocat ca urmare a hotărârii unei instanțe de judecată, mai exact Curtea de Apel Oradea, care a fost deblocat după o mediere făcută la Ministerul Mediului cu firma care a dat în judecată AFM-ul, cu reprezentanții AFM-ului, și în urma căruia am reușit până acum să validăm câte o doisprezecime din numărul beneficiarilor. Astăzi pot să anunț cu bucurie că, în 24 de ore de la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii de guvern privind bugetul AFM-ului, vom valida toate dosarele rămase. Avem până acum peste 65.000 de beneficiari care au ales deja instalatorul; îi așteptăm și pe ceilalți până la 90.000 câti au aplicat, au un termen de maxim 90 de zile din care au trecut aproximativ 30 și sperăm noi ca în cursul zilei de vineri, dacă Monitorul Oficial va reuși publicarea în timp util a hotărârii de Guvern sau luni, cel târziu, să avem întreaga listă a beneficiarilor care așteaptă de atât de mult timp. Totodată, vreau să anunț că nu vom pierde timpul; imediat ce vom aproba aceste liste, imediat ce toți beneficiarii din programul aferent anului 2023 vor fi validați, vom deschide o nouă sesiune, pentru că fiecare zi câștigată e o zi în care românii ar putea plăti facturi mai mici la curentul electric sau la alte utilități și vom deschide rapid o nouă sesiune, în conformitate cu bugetul deja aprobat.
O altă hotărâre de guvern care a fost adoptată de către Guvern astăzi, se referă la compensațiile privind contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează. Este vorba de proprietarii privați de pădure din ariile naturale protejate sau din alte zone cu astfel de protecție. Am aprobat o schemă de ajutor de stat în valoare de aproape un miliard de lei, pentru perioada 2024-2027, și vom compensa toți acești proprietary, acolo unde nu ai dreptul sau unde ai anumite interdicții în a-ți exploata propria pădure, bineînțeles că statul trebuie să intervină, trebuie să compenseze. Vom plăti 745 de lei pentru fiecare hectar și pentru fiecare an în cazul protecției T1 și, pentru protecția T2, care e mai puțin strictă, vom plăti 365 de lei în fiecare an, pentru fiecare hectar de pădure. Bugetul pentru acest an este de aproximativ 191 de milioane de lei și numărul de beneficiari ce vor fi plătiți ca urmare a acestor compensații este de aproximativ 1.300.
Profit de aceste vești pe care le-am dat astăzi să prezint câteva informații la zi și referitoare la sistemul garanție-returnare; și spun asta pentru că acest sistem devine, pentru cei mai mulți dintre noi, un reflex zilnic. Este un mod de a respecta ceea ce ne propunem, respectiv reciclarea din România, și de a contribui activ la ea. Și acest lucru se vede cel mai bine în cifrele de colectare pe care Sistemul Garanție-Returnare le pune la dispoziția ministerului în fiecare lună. Astăzi am primit cifre noi și pot să vă spun că doar în luna februarie, care nu s-a încheiat încă, au fost deja colectate peste 18 milioane de ambalaje. Asta se datorează mai ales populației. Avem cifre care bat record după record, pentru că ne amintim ceea ce s-a întâmplat în lunile din urmă - în luna decembrie am avut aproximativ 30.000 de ambalaje colectate, în luna ianuarie am avut 2,2 milioane de ambalaje, iar astăzi avem deja peste 18 milioane în luna februarie. Îndrăznesc să sper că vom depăși 20 de milioane în această lună și trendul nu poate fi decât unul pozitiv. Sistemul Garanție-Returnare funcționează, dă rezultatele pe care noi le așteptăm și nu pot decât să mă bucur că nu avem absolut nicio problemă majoră în legătură cu acest sistem. Putem să sperăm că la modul în care evoluează lucrurile, România va fi una dintre țările în care reciclarea devine un mod de viață. Este adevărat că, așa cum am spus și la lansarea proiectului, sistemul este departe de a fi perfect și în fiecare zi apar mici probleme pe care le remediem, le cunoaștem, suntem în dialog cu comercianții, fie ei mari retaileri sau mici magazine, suntem în dialog permanent cu producătorii și suntem extrem de optimiști pentru că avem aceste rezultate bune. Mai adaug faptul că, în opinia mea, pentru ca Sistemul Garanție-Returnare să funcționeze cu adevărat, există o singură opțiune, respectiv toți actorii implicați - cetățeni, autorități, producători sau comercianți - să se prindă în această mare horă a reciclării, despre care am tot vorbit, care iată că se mărește pe zi ce trece și se învârte din ce în ce mai repede. Se pare însă că unii actori au cam obosit și vor să fugă din hora reciclării. Și sunt câteva cazuri izolate de producători care doresc să iasă din horă și doresc să împiedice ceea ce construim, respectiv o țară a reciclării. Apelează la diferite instrumente, fie deschid procese prin diferite instanțe de judecată - și înțeleg pe deplin dreptul oricui în România de a apela la instanță atunci când se consideră lezat într-un drept, fie că au diferite inițiative prin Parlament, încercând să obțină "scutiri de la reciclare"- ori, mesajul meu rămâne la fel de clar și la fel de ferm: reciclarea nu e un subiect care poate fi tratat la fără frecvență. Sistemul Garanție-Returnare este un sistem asumat la nivelul guvernului, la nivelul coaliției. Acest angajament este astăzi mai solid decât oricând. Vom respinge, așadar, fără echivoc, orice încercare de a ieși din sistemul garanție-returnare.
În final, doresc să spun că dialogul este cel mai important instrument atunci când ne dorim ca lucrurile să funcționeze. Nu avem nevoie nici de procese în instanțe, nici de alte tipuri de conflicte. Eu cred că România este angajată pe acest drum cu sens unic, care se numește reciclare și sunt deschis pentru a sta de vorbă, pentru a dialoga și pentru a rezolva pe cale amiabilă orice fel de conflict, orice fel de divergență care ar putea să existe între minister, între stat și orice operator economic. Vă mulțumesc și vă stau la dispoziție pentru întrebări.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru, Guvernul vrea să aprobe un nou pachet prin care vrea să reducă cheltuielile bugetare săptămâna viitoare. Dumneavoastră, la minister, de unde puteți reduce cheltuielile?
Mircea Fechet: Rămâne să mă consult cu colegii mei. Așa cum am anunțat și cu alte ocazii, ori de câte ori suntem nevoiți să strângem cureaua, bineînțeles că Ministerul Mediului este printre primele ministere care înțeleg foarte bine acest lucru și aș vrea să vă spun că putem să reducem de oriunde, mai puțin de la investițiile pe care ni le propunem prin PNRR, mai puțin din investițiile pe care le propunem prin fonduri europene și, în general, la programele care generează pe orizontală o valoare adăugată, adică generează locuri de muncă și generează alte venituri în România.
Reporter: Asta înseamnă că se pot face concedieri. Nu excludeți concedierile.
Mircea Fechet: Înseamnă că nu excludem nicio variantă, însă va trebui mai întâi să vedem exact despre ce anume discutăm. Concedieri nu excludem niciodată, însă, așa cum am anunțat și în trecut, există diferite moduri de a eficientiza activitatea unui minister și de a eficientiza modul în care cheltui banii în fiecare zi. Concedierile nu cred că ar trebui să fie pe primul loc într-o listă cu astfel de măsuri posibile. Cred că trebuie să evaluăm în detaliu această situație și să nu folosim astfel de cuvinte decât atunci când suntem siguri că ele urmează să fie și puse în aplicare. Dacă aveți întrebări legate de tema conferinței, dacă nu, bineînțeles că la sfârșit pot să stau la dispoziția dumneavoastră și pentru alte întrebări decât subiectele pe care le-am prezentat deja.
Reporter: Aș fi vrut să vă întreb când preconizați, totuși, că ar putea să înceapă programul Casa Verde pentru 2024? Când ați putea să încheiați acest proces cu dosarele din 2023? O lună, aproximativ?
Mircea Fechet: Așa cum am anunțat și mai devreme, vineri vom publica toți beneficiarii care și-au ales deja instalatorul. Nu așteptăm nici o zi în plus, asta cu speranța că vom avea astăzi sau mâine dimineață cel târziu, în Monitorul Oficial, hotărârea de Guvern; în măsura în care acest lucru va întârzia, bineînțeles că putem să mai adăugăm o zi-două la cele menționate deja. Cu alte cuvinte, nu așteptăm nici o zi în plus în față de ceea ce am anunțat; și din momentul în care toți cei 90.000 de beneficiari, aproximativ, vor alege instalatorul sau de la momentul la care expiră acea perioadă limită de 90 de zile și  unii ar rămâne fără instalator aprobat din acel moment, bineînțeles că putem să deschidem o nouă aplicație, avem platforma electronică, avem fluxurile de lucru, avem instalatorii deja validați și revalidarea lor ar fi doar o formalitate; și, mai important, avem cetățenii deja familiarizați cu acest proces, pentru că au trecut mare parte dintre ei deja printr-un program ”Casa verde, panouri fotovoltaice”. Deci, sunt optimist că vom epuiza rapid și banii aferenți anului 2023, și banii aferenți anului 2024.
Reporter: Cât despre programele ”Rabla plus” și ”Rabla clasic”, acestea când ar putea să fie lansate?
Mircea Fechet: Programele ”Rabla plus” și ”Rabla clasic” sunt încă în consultare publică. Asta înseamnă că în decurs de câteva zile vom închide consultarea publică. Dacă e cazul, vom face și o dezbatere publică. Dacă cineva va solicita în scris acest lucru, așa cum prevede legea, vom centraliza toate observațiile venite din piață, de la cetățeni, de la producători de mașini, de la importatori de autoturisme sau de la dealeri sau de la orice alte entități interesate și vom putea să centralizăm acele observații, să le punem din nou la dispoziția publicului și să putem să avansăm cu Programul ”Rabla” și cu ”Rabla plus”, care, în mod traditional, în fiecare an încep în primăvară.
Reporter: Știu că era în discuție luna februarie, de aceea vă întrebam dacă am putea vedea...?
Mircea Fechet: Vom ieși din luna februarie, pentru că trebuie să respectăm legea și trebuie să respectăm acești pași procedurali, însă, cu siguranță nu vom întârzia, pentru că știu că atât producătorii, cât și dealerii, dar mai ales cetățenii așteaptă aceste programe și unii chiar nu-și cumpără mașină astăzi, în așteptarea programului prin care să beneficieze de o subvenționare a mașinii.
Reporter: Și, dacă îmi permiteți, rămâne în continuare în discuție ideea aceea a diminuării sau de fapt, de reducere a tichetelor pentru ”Rabla plus”?
Mircea Fechet:  Vă pot spune că atâta vreme cât există o lege care limitează valoarea maximă a voucherelor acordate pentru autoturismele electrice și plugin hibrid, nu doar eu, în calitate de ministru, dar cred că oricine nu poate să-și propună altceva decât să respecte legislația în vigoare.
Reporter: Și ce se întâmplă pe mai departe cu Programul Rabla pentru sobe? Ați alocat sumele, care sunt pașii următori?
Mircea Fechet: În legătură cu Programul ”Rabla pentru sobe”, am avut chiar ieri o întâlnire cu colegii de la Administrația Fondului pentru Mediu și, în cadrul acestei întâlniri, am validat toate observațiile primite ca urmare a dezbaterii publice pe care am făcut-o tot la sediul Ministerului Mediului. Acele observații s-au referit cu precădere la normele de siguranță, la incendiu, mai ales în legătură cu aceste echipamente. Noi am decis să extindem lista echipamentelor considerate eligibile, lista cheltuielilor considerate eligibile și cu acele costuri legate de instalarea unui coș de fum care să pună în siguranță soba respectivă. Programul este în linie dreaptă, probabil că în decurs de câteva zile se va reuși centralizarea tuturor celor discutate deja.
Mircea Fechet: Urmând, spun eu, ca tot în această primăvară să putem să demarăm acest program. Aș reaminti doar faptul că vom dezvolta și aplicația informatică pe care AFM-ul o are deja ca urmare a acestui nou program, pe care nu l-am finanțat până acum, dar, în orice caz, nu pierdem timpul, suntem în grafic cu tot ceea ce ne-am propus și important este ca, în sezonul rece al anului acesta, beneficiarii, cei care vor obține această finanțare, să se poată bucura de aceste echipamente. Asta înseamnă că până la iarnă va trebui să deschidem apelul, să permitem oamenilor să se înscrie, să permitem firmelor să instaleze acele sobe și, bineînțeles, să le decontăm.
Reporter: Bună ziua! Vreau să vă întreb despre schimbările climatice. Vedem că, în luna februarie avem aproximativ 20°C. Știu că aveți întâlniri dese cu cei de Administrația Națională de Meteorologie. Cât de neobișnuite sunt în momentul de față aceste schimbări climatice, în primul rând pentru țara noastră și cât de tare afectează acestea?
Mircea Fechet: Ori de câte ori colegii de la ANM îmi spun că avem un nou record, nu putem decât să constatăm împreună că sunt neobișnuite, pentru că de asta se și numește record. Fie că discutăm despre 2023, declarat oficial cel mai călduros an din istoria măsurătorilor - și ANM-ul măsoară de peste 120 de ani în România - fie că discutăm despre luna ianuarie, care, de asemenea, a fost o lună extrem de călduroasă, bineînțeles că impactul este unul pe care îl resimțim din plin, pentru că aceste recorduri despre care spun conduc, în același timp, la fenomene meteo extreme, conduc la secetă, conduc la fenomene meteo cu o intensitate și cu o frecvență mai ridicată decât cea pe care o așteptăm în mod normal. Să vă dau un singur exemplu: România pierde în fiecare an aproximativ 1.000 de hectare de teren arabil, cu precădere în sudul țării, teren care se transformă într-un veritabil deșert. Asta ne îngrijorează profund. Acest trend este unul care nu se va opri, chiar și cu toate măsurile pe care noi le luăm, cu programele extrem de ambițioase de împădurire a acelor terenuri prin care încercăm să oprim deșertificarea Olteniei și a sudului României, în general, cu toate programele pe care le finanțăm din Administrația Fondului pentru Mediu, în legătură cu decarbonizarea sectorului de transport, spre exemplu. Bineînțeles că e o luptă care nu se oprește niciodată, dar în legătură cu care vom fi nevoiți să ne adaptăm, pe de o parte și să remediem ceea ce se poate remedia.
Reporter: Bună ziua. Legat de Sistemul Garanție-Returnare, în Parlament se discută în această perioadă despre eliminarea sticlelor de vin din acest sistem. Cum vedeți dumneavoastră această modificare, care ar urma să fie votată în curând în Camera Deputaților, în primă cameră?
Mircea Fechet: Poziția mea, ca ministru al mediului, este aceea că, din Sistemul Garanție-Returnare, nu ar trebui să iasă nimeni. Nu există niciun argument de natură ecologică potrivit căruia să iasă vinul din Sistemul Garanție-Returnare, dar să rămână berea, să iasă vinul sau să rămână apa minerală sau plată, băuturile răcoritoare. Ori, așa cum am spus și mai devreme, punctul de vedere al meu, în calitate de ministru, nu poate fi decât acela potrivit căruia mă voi opune unor astfel de demersuri și sper ca nici în Parlament și nici în instanțele de judecată să nu constatăm că pierdem pe drum bucăți din Sistemul Garanție-Returnare, pentru că orice dezechilibrare a sistemului, care e fragil, mai ales în prima perioadă, nu poate decât să conducă la niște efecte pe care nu le apreciez a fi pozitive.
Reporter: O întrebare pe un alt subiect: recent, atât Spania, cât și Franța au decis să interzică anumite curse aeriene pe distanțe scurte, pentru a proteja mediul. Credeți că o astfel de decizie ar putea fi benefică și în România, dacă s-ar gândi, de exemplu, interzicerea pe anumite rute, acolo unde pot fi folosite alte modalități de transport?
Mircea Fechet: Nu am avut astfel de discuții nici cu Ministerul Transporturilor, nici cu alte instituții din România. La fel cum nu îmi amintesc că, la Consiliul de Mediu sau altundeva la Bruxelles, să se fi discutat despre interzicerea transportului pe calea aeriană.
Reporter: Și o ultimă întrebare: ce soluții credeți că ați putea găsi în plus în ceea ce privește arderile ilegale? Pentru că am văzut și astăzi un control în Dâmbovița, unde cei de la Garda de Mediu au sesizat, din nou, foarte multe cazuri de arderi ilegale.
Mircea Fechet: Există câteva zone în România. Și în vecinătatea Bucureștiului, din nefericire, există astfel de situații, unde, în anumite comunități și absolut izolat, încă există acest fenomen al arderilor ilegale de deșeuri - fie că discutăm despre deșeuri din vehicule scoase din uz, fie că discutăm despre deșeuri de echipamente electrice și electronice. Dacă discutăm despre cabluri sau orice alte deșeuri, există, din păcate, astfel de fenomene. Ceea ce pot să spun, totodată, este că aceste lucruri se întâmplă din ce în ce mai rar și aceste lucruri sunt tratate cu toleranță zero. Tocmai din acest motiv, ați văzut probabil și dumneavoastră că, la astfel de evenimente, nu participă doar Garda de Mediu, participă multe alte instituții ale statului și de cele mai multe ori se lasă cu arestări, ceea ce spun eu că e un bun exemplu ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple în viitor.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, revenind la Sistemul Garanție-Returnare, dumneavoastră experimentați ceea ce se întâmplă în acest sistem, adică vă duceți să luați sticle, vă uitați la garanție și, ulterior, veniți să reciclați? Și dacă da, ce probleme ați constatat?
Mircea Fechet: Binînțeles că mă aflu printre românii care folosesc, încă din prima zi, Sistemul Garanție-Returnare. N-au fost mulți care, pe 30 noiembrie, au avut ocazia să introducă într-un RVM, un recipient purtător de garanție, însă, îmi fac cumpărăturile nu doar la piață, ci și la supermarket și am constatat, cu bucurie, că din ce în ce mai multe sortimente de băuturi de pe rafturile de magazinelor din România sunt ambalate în ambalaj SGR. În același timp, am constatat, în anumite situații, spre exemplu, că logo-ul era foarte mic pe un tip de ambalaj, lucru pe care eu personal l-am considerat a fi nepotrivit. Am mai observat că, la mici magazine de cartier, persoanele de acolo încă nu erau familiarizate cu Sistemul Garanție-Returnare. Și aici, cu vorba bună, nu cu amenzi, cred că putem să convingem pe absolut toată lumea că acest efort este unul pe care îl facem pentru România și pentru a transforma România în țara reciclării. Și sunt convins că și micii comercianți se vor conforma. De asemenea, am văzut chiar și în ceea ce privește marile lanțuri de supermarket-uri că, în anumite situații, aparatele fie aveau containerele pline, fie nu funcționau, însă nu am observat decât chestiuni punctuale, chestiuni care mă așteptam să întâmple și chestiuni care sunt rezolvabile. Ceea ce este important: rețeaua de echipamente electronice de preluare, sistemul informatic integrat care ne spune în fiecare zi câte ambalaje sunt procesate în timp real și, în general, infrastructura de sortare și de numărare astăzi funcționează.
Reporter: Haideți să vă spun eu ce probleme am constat în practică. Nu o dată, ci de mai multe ori și nu la un singur supermarket. Sunt aparate care nu recunosc acel cod. De multe ori văd afișe cu "Aparatul nu funcționează". Tu te duci cu două-trei sticle luate de la acel magazin să le returnezi și rămâi cu ele în ghiozdan, pentru că aparatul nu funcționează sau nu citește codul și atunci trebuie să te duci la casă și să spui domnule, ce fac cu sticlele astea? Vă dați seama că toată treaba asta creează un haos și deranjează lumea care așteaptă. E un blocaj care se face acolo, la casă. Cine răspunde pentru acele aparate și cazurile destul de dese în care nu funcționează?
Mircea Fechet: Să știți că nu se întâmplă nimic în România altceva decât ceea ce s-a întâmplat în primul an de funcționare în toate cele 13 state din Uniunea Europeană care au implementat deja un astfel de sistem. E adevărat că România are particularitățile ei, în primul rând cea legată de mărimea sistemului, pentru că sistemul garanție-returnare românesc este al doilea lea cel mai mare din Europa, după cel al Germaniei. Bineînțeles că-i frustrant ca atunci când ajungi la magazin cu sacoșa plină cu PET-uri și constați că aparatul nu funcționează pentru că tocmai s-a umplut acel recipient mare de reciclabil. Este frustrant, însă din discuțiile pe care le-am purtat cu majoritatea comercianților, nimeni nu vrea să piardă clienți. Acest lucru mi l-a spus aproape fiecare comerciant. Își doresc o interacțiune cât mai pozitivă cu clienții. Își doresc ca lucrurile să funcționeze și ori de câte ori apare o mică problemă, ea este rezolvată rapid. Dacă trebuie schimbat container-ul, probabil că durează 20 de minute pentru a veni un angajat al magazinului să schimbe acel container. Dacă nu merge un cod - au fost astfel de situații când aparatele de colectare automată nu au identificat anumite caracteristici ale unui produs, pentru că respectivul aparat scanează codul de bare, identifică produsul, după care mai face două verificări, una legată de greutatea ambalajului și dacă ambalajul nu este golit suficient în acel moment, aparatul poate să respingă ambalajul, pentru că nu ne dorim lichide în sistemele de colectare automată și dacă aparatul nu identifică forma pe care respectivul recipient o are, din nou s-ar putea să respingă acel produs. Probabil, ținând cont că în România avem este 30.000 de tipuri diferite de ambalaje, asta e piața românească.
Reporter: Dar aparatele astea ale cui sunt, cine le furnizează, cine e responsabil de buna lor funcționare?
Mircea Fechet: Aparatele automate de colectare sunt ale magazinelor, ale punctelor de vânzare respective, care nu doar că le-au plătit, însă le și operează. Ele sunt, bineînțeles, în responsabilitatea magazinului, nu în responsabilitate altcuiva. Ceea ce vreau să spun este că, din cele 30.000 de ambalaje despre care discutam mai devreme, unice, e posibil la unul dintre ele sau la două sau la 10, să existe o eroare legată de forma acestuia sau de codul de bare sau de greutate, dar acel lucru se rezolvă o singură dată și este valabil pe întreaga durată de punere pe piața ambalajului respectiv. Bineînțeles că vor mai exista astfel de situații și în...
Reporter: Ideea este că omul plătește ceva în plus la acel ambalaj și e frustrant într-adevăr să vii și să vezi că...
Mircea Fechet: Tocmai asta am spus și la lansarea sistemului de garanție-returnare, că, în primele luni, cel puțin, ca să nu spun în primul an, vor exista astfel de mici probleme, dar care vor fi remediate una câte una. Și sunt convins că oamenii vor înțelege.
Reporter: Intenționați să măriți acea etichetă, pentru că aveți dreptate, foarte multă lume nu identifică cel puțin oamenii mai în vârstă, nu știu, care e cu garanție, care e fără garanție?
Mircea Fechet: Am avut discuții cu producătorii și într-adevăr, au înțeles și dânșii că în anumite situații, pentru anumite produse, acel logo este greu de identificat. Acest lucru va fi mai puțin important, începând cu 30 iunie, când toate ambalajele de pe raft vor fi purtătoare de garanție. Atunci nu va mai trebui să luăm fiecare ambalaj în parte, să verificăm dacă are logo sau nu, dacă trebuie să plătim garanție la casă sau nu, dar în continuare sunt de acord și asta e o solicitare pe care am făcut-o deja producătorilor, să se asigure că oamenii identifică cu ușurință ambalajul aferent sistemului de garanție-returnare.
Reporter: Mulţumesc.
Mircea Fechet: Cu plăcere.
Reporter: Ați spus mai devreme că anumiți operatori economici au inițiative în Parlament în privința eludării sau ieșirii din sistem. Ori știți bine că, tehnic, acest lucru e imposibil în Parlament, inițiativa de eliminare a sticlelor de vin din sistem a fost votată de majoritatea din care faceți parte şi dumneavoastră. Spuneți că, în calitate de ministru, vă veți opune. Cum veți face acest lucru? Veți solicita liderului de grup al partidului să retrimită raportul la comisii? Cum veţi face?
Mircea Fechet: Dacă ne referim la raportul prin care se exceptau vinurile din Sistemul Garanție-Returnare, acel raport este retrimis deja la comisie, din informațiile pe care le am. Punctul de vedere pe care l-am făcut în calitate de ministru - și sunt obligat ca la orice inițiativă legislativă să exprim punctul de vedere al ministerului , la fel cum am dreptul, nu doar în calitate de parlamentar, dar în calitate de ministru, să merg fie la Comisia de mediu, fie să merg chiar în plenul Parlamentului, dacă va fi cazul și să solicit ca acest lucru să nu se întâmple, respectiv excluderea vinului din Sistemul de Garanție-Returnare, pentru că, în opinia mea și după ce m-am consultat cu administratorii Sistemului de Garanție-Returnare, acest lucru ar putea să dezechilibreze sistemul. Ori nu cred că e în interesul nimănui să dezechilibrăm acest sistem, cu atât mai mult cu cât el propune să trecem de la 13%, cât reciclăm astăzi, în medie, la o țintă care, începând cu al treilea an, să depășească 90%. Nu văd nicio rațiune, de mediu, cel puțin, pentru care ar trebui să luăm o astfel de decizie.
Reporter: Pentru corectitudine, din câte știu eu, raportul nu a fost inclus pe ordinea de zi a vreunei ședințe a Camerei Deputaților, deci nu putea fi retrimis la comisie și e în continuare valid, adică vă puteți duce şi solicita...
Mircea Fechet: Cred pe tehnică legislativă există și alte instrumente prin care să fie retrimis la comisii, nu doar de către plenul Camerei Deputaților, dar cred că toată lumea a înțeles principiul și a înțeles poziția mea ca ministru și poziția Ministerului Mediului.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru răspunsurile date și prezența la acest brief. Am să continui eu sesiunea de informare cu punctarea altor decizii luate astăzi în ședința de Guvern. Sectorul agricol este și în această săptămână în atenția Executivului. A fost aprobată o ordonanță de urgență prin care se instituie o schemă de ajutor de stat în valoare de 60 de milioane de lei, de care vor vor beneficia apicultorii. Este vorba despre un cuantum de 25 de lei per familie de albine prin acest ajutor de stat, care, fiind prin ordonanță de urgență, va fi publicat în Monitorul Oficial, va intra în vigoare. 30 de zile de la data intrării în vigoare, 30 de zile lucrătoare, apicultorii și asociațiile de apicultori vor avea răgaz pentru a depune aceste cereri, iar plățile se vor face la data de 30 iunie 2024. Vreau să menționez, de asemenea, că, printr-o hotărâre, Guvernul a alocat finanțarea Programului Național "Masă Sănătoasă" în 1.223 de unități școlare din toată ţara.
Mihai Constantin: Vreau să menționez, de asemenea, că prin hotărâre de guvern, Guvernul a alocat finanțarea Programului Național "Masă sănătoasă" în 1.223 de unități școlare din toată țara. Aproximativ 459.000 de elevi, preșcolari și elevi vor beneficia în acest an de o masă caldă sau de un pachet alimentar în fiecare zi de curs, în limita valorii de 15 lei. Suma totală în acest an pentru programul "Masă Sănătoasă" e de peste 1.000.000.000 lei, asigurată de la bugetul de stat, iar lista integrală a unităților școlare în care copiii vor beneficia de acest program este disponibilă sau va fi disponibilă în scurt timp pe site-ul Ministerului Educației. O altă decizie aprobată astăzi se adresează pensionarilor. Au fost aprobate normele de aplicare a legii pensiilor. Acestea sunt parte din proiectul Guvernului României de a recalcula toate pensiile din sistemul public, având ca fundament criteriul contributivității și angajamentul că nicio pensie nu va scădea ca efect al acestei legi. Vă reamintesc că în ianuarie 2024 pensiile au fost majorate cu 13,8%, iar începând cu septembrie anul acesta se vor plăti pensiile recalculate în baza normelor adoptate astăzi. Vă reamintesc, o parte dintre dumneavoastră ați și participat, azi-dimineață, la o ceremonie de declanșare a fazei 1 de construcție pentru spitalele de urgență regionale din Cluj, respectiv Iași. Ei bine, în prima analiză, Guvernul a luat în considerare în ședința de astăzi și Programul Național de investiții în infrastructura unităților spitalicești. Acest proiect presupune o  alocare financiară de peste 13 miliarde lei pentru perioada 2024-2030. Iar aceste investiții, susținute și de fonduri externe și din alocările bugetare interne, prin aceste investiții vor fi realizate spitale, se vor dota alte unități sanitare, se vor desfășura lucrări de modernizare și de reabilitare, lucrări de conectare la clădiri deja existente sau lucrări de dotare pentru adaptarea la era digitală și la serviciile digitale pe care sistemul medical trebuie să îl acorde beneficiarilor. Punctez și decizia luată astăzi cu privire la deblocarea posturilor vacante pentru personalul medical din rețeaua sanitară a Ministerului Afacerilor Interne. Este vorba despre posibilitatea de a fi ocupate prin concurs sau examen: 338 de posturi pentru personal medical, vacante din spitalele din subordinea MAI. Această decizie vine, de asemenea, după ce în precedenta ședință de guvern au fost deblocate alte peste 2000 de posturi din spitalele din subordinea autorităților locale. Iar per total, de la începutul acestui an, circa 7.600 de posturi din întregul sistem medical au fost deblocate pentru a putea fi ocupate în cel mai scurt timp. Tot la nivelul Ministerului Afacerilor de Interne, o altă decizie a Guvernului se va concretiza prin deblocarea ocupării a 5.200 de funcții vacante de execuție din structurile MAI. Pentru ocuparea acestora vor fi organizate concursuri și examene - și această necesitate vine ca urmare a obiectivelor cu impact deosebit de important la nivel național, precum: migrația, mecanismul Schengen, foaia de parcurs a Uniunii Europene pentru lupta antidrog, prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere și a crimei organizate. Menționez, de asemenea, că în baza Legii 296/2023, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, Ministerul Afacerilor, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a venit astăzi - și a și fost aprobată o schemă de reorganizare prin care nouă agenții la nivel național, care se ocupau cu relația cu mediul de afaceri sau cu relația cu operatorii din industria de turism, au fuzionat, au fost comasate, au fost reorganizate în doar trei agenții, eficientizându-se astfel, costurile de operare și reducându-se numărul posturilor de conducere. În aceeași decizie luată astăzi, tot la nivelul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.În aceeași decizie luata astăzi tot la nivelul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului se înființează o rețea de agenții teritoriale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și pentru Turism, această reorganizare având ca principal scop punerea la dispoziție a antreprenorilor români, în special din domeniul IMM-urilor, a unei interfețe mult mai eficiente pentru a putea avea în statul român un partener de dialog și de rezolvare a problemelor, având în vedere rolul foarte important și de impact social pe care IMM-urile îl au în economia românească. De altfel, vă reamintesc că aproape 1,6 miliarde de euro au ajuns la antreprenorii români prin intermediul măsurilor de sprijin inițiate și implementate cu succes de Ministerul Economiei și Agențiile pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii. Acestea sunt doar câteva din deciziile luate astăzi. O să urmeze, ca de obicei, un amplu comunicat care va detalia, pe de o parte, deciziile anunțate de mine, le va menționa și pe celelalte și vă stăm la dispoziție pentru informații suplimentare, dacă există acest interes, iar eu chiar acum pentru răspunsul la întrebările dvs., dacă se poate, vă rog!
Reporter: Bună ziua, domnul ministru al transporturilor, Sorin Grindeanu, spunea că o să ceară un raport pentru a vedea cauzele accidentului produs ieri între cele două trenuri de metrou. Aș vrea să vă întreb dacă acest raport a ajuns și la Guvern?
Mihai Constantin: Nu am acest răspuns, în sensul că nu este la cunoștința mea să fi ajuns la Guvern, dar asta nu înseamnă că nu a ajuns. Dacă acest raport există, cel solicitat de ieri până astăzi de către ministrul de resort. Vreți să vă țin la curent, am să o fac. Mulțumesc!
Reporter: Referitor la acea reorganizare din cadrul Ministerului Economiei, înțelegem că s-a făcut această comasare din nouă agenții, au rămas doar trei. Totuși, în teritoriu posturile rămân aceleași, pentru că agențiile vor fi reprezentate. Economia s-a făcut doar în ceea ce privește funcțiile de conducere și nu s-au tăiat alte posturi?
Mihai Constantin:  Da, criteriul concedierilor a fost pomenit acest cuvânt mai devreme. Astăzi nu este un instrument principal luat în vedere pentru eficientizarea sau reducerea cheltuielilor bugetare. Reorganizările au în vedere în special comasări de agenții din subordinea diverselor ministere, eficientizarea activităților ca interfață, adică reducerea a cinci ghișee fie ele și virtuale la unul singur, la punctul unic de adresare pentru o problemă punctuală a unui cetățean sau a unei persoane juridice înregistrate în România. Și într-adevăr, ținta pe care o are Guvernul pentru aceste tipuri de reorganizări este reducerea posturilor de conducere. Nu știu să vă dau precis cifra, dar ea a fost redusă semnificativ, aș putea spune din această rețea de agenții naționale din Ministerul Economiei.
Reporter: Asta aș fi vrut vă întreb, dacă există o analiză, ce economii se vor face?
Mihai Constantin: Cifra se regăsește în comunicatul care va sosi imediat. Mulțumesc!
Reporter: Mulțumesc!
Mihai Constantin: Și eu mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! În ceea ce privește salarizarea personalului din sistemul sanitar, știm că acel proiect a fost astăzi în primă lectură, ar urma să fie el adoptat săptămâna viitoare și dacă da, sub ce formă?
Mihai Constantin: Da. S-a discutat în primă lectură acest subiect, aș putea spune nu neapărat proiect. De ce s-a amânat această speță cu o săptămână? Pentru că subiectul, fiind de mare interes, s-a constatat că pe traseul legislativ existau două proiecte care se adresau aceleași spețe, un proiect care venea redactat de la Ministerul Muncii și unul de la Ministerul Sănătății. Această constatare a dus la amânarea cu o săptămână a deciziei, timp în care cele două ministere vor aduce o formă comună optimă și o vor supune deciziei în ședință de Guvern.
Reporter: Și o întrebare pe un alt subiect. Președinta Comisiei Europene a declarat astăzi că va propune în următoarele săptămâni promovarea achizițiilor militare comune în Uniunea Europeană. Vreau să vă întreb dacă au existat discuții în cadrul Guvernului despre acest lucru până acum, până să avem un anunț oficial deja?
Mihai Constantin: În ședința de guvern, cu siguranță nu, pentru că am asistat însă, din ce îmi spuneți dvs. și cred că am văzut prin presă o declarație a doamnei von der Leyen, e vorba doar de o declarație, Guvernul poate reacționa în clipa în care este notificat oficial, adică există o decizie a Comisiei Europene în acest sens și cred că va trebui după aceea să existe și un mecanism concret, un fel de norme de aplicare, dacă vreți, pentru ca așa un proiect de anvergură să poată să fie și implementat la nivelul Uniunii Europene.
Reporter: O completare aș mai fi avut, tot în privința comasării acestor agenții. Ce s-a întâmplat cu persoanele care dețineau respectivele posturi de conducere?
Mihai Constantin: Efectiv, cu cele de la Ministerul Economiei, nu știu să vă răspund acum, nici mai târziu cred că nu pot, trebuie să întreb, dar pot să vă spun principiul care a stat la baza Legii 296 și a eficientizării costurilor bugetare. Scopul în sine nu este să dăm afară oameni, ci să mai reducem din - și citez acum, cred, chiar din premier: "din șefime" - pentru că asta ducea la o osificare sau o fragmentare a eficientizării funcționării tuturor acestor agenții și organisme. Principalul scop este eficientizarea activității bugetare. Reducerea costurilor va fi o consecință indirectă pe termen mediu și lung, fără doar și poate.
Reporter: Deci acești șefi rămân totuși angajați, dar nu vor mai avea salarii atât de mari. Totuși, economia va fi una mică...
Mihai Constantin: Sigur, economia este și una imediată, cum bine punctați, dar și pe termen lung. Ele, din nou, care se ocupau, unele, de IMM-uri, altele doar de turism, au fuzionat. Au rezultat trei organisme mai eficiente. Acei oameni care ocupau funcții de conducere sunt acum în diverse compartimente și își fac profesiile conform expertizei, fără nicio problemă. Și statul dorește să ofere mediului de afaceri, repet, și cetățenilor în general, o interfață mult mai flexibilă și eficientă, pentru a răspunde nevoilor pe care le au.
Reporter: Mulţumesc.
Mihai Constantin: Și eu vă mulțumesc. Vă mulțumesc tuturor și vă stau la dispoziție. O să urmeze acel comunicat, așa cum am anunțat. Să ne revedem sănătoși și poate până data viitoare o să fim deja într-o săptămână de aur, aș numi-o, între 1 și 8 martie. Să anticipăm o primăvară frumoasă pentru toată lumea și în special pentru doamnele și domnișoarele din viața noastră, a tuturor. Mulțumesc mult.