Briefing de presă susținut de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, de ministrul Mediului, Mircea Fechet, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, la finalul ședinței de guvern

Briefing de presă susținut de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, de ministrul Mediului, Mircea Fechet, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, la finalul ședinței de guvern

[CHECK AGAINST DELIVERY]

Mihai Constantin: Bună ziua şi bine v-am găsit la sesiunea de informare publică, după ședința Guvernului de astăzi, joi, 21martie 2024. S-au luat mai multe măsuri importante și le-aș clasifica. Avem un grup de decizii axate pe investiții. O să avem și o investiție foarte interesantă, de interes public, pe transporturi și pe infrastructura sportivă din București, de exemplu. Dar vreau să încep în ordinea importanței și a celei de pe agenda Executivului. Au fost două proiecte de lege, amândouă au fost trimise către Parlament pentru a fi aprobate în procedură de urgență și vreau să mulțumesc miniștrilor care răspund de aceste două proiecte de lege, Justiție, respectiv Mediu. Doamna ministru al justiției, Alina Gorghiu, se află lângă mine pentru a ne da detalii despre un act normativ de mare impact și de interes, proiectul de lege care urmărește limitarea fenomenului fugarilor și descurajarea acestei atitudini infracționale. Mulțumesc, doamna ministru și sunteți cea mai calificată să ne dați detaliile. Vă mulțumesc!

Alina Gorghiu: Mulțumesc tare mult pentru introducere. Da, aveți dreptate, agenda Guvernului a setat, pentru Ministerul Justiției pe care îl conduc de 10 luni de zile, această prioritate, și anume diminuarea fenomenului fugarilor. Știți că am avut nenumărate demersuri și inițiative la acest capitol. Astăzi facem un nou pas în deblocarea sau depășirea anumitor sincope cu privire la fugari. Este vorba despre un proiect de lege adoptat de Guvern în procedură de urgență, care presupune un lucru de bun-simț și absolut normal într-un stat de drept: dacă ai fugit din țară și ai avut bani să eviți executarea pedepsei în penitenciarele românești, atunci când ești adus de statul român înapoi în sistemul penitenciar, prin punerea în aplicare a mandatului de întoarcere prin extrădare, vei scoate bani din buzunar. Se referă strict la persoanele urmărite internațional, iar această inițiativă îmbunătățește cadrul legislativ existent în domeniul cooperării judiciare internaționale. Sunt două situații pe care le prevede legea: când fugarul se sustrage de la urmărire penală sau judecată și, situația doi, când fugarul se sustrage de la executarea pedepsei, asta însemnând că este deja condamnat definitiv și are o hotărâre definitivă a instanței din România. În primul caz, când fugarul se sustrage de la urmărirea penală sau judecată, cheltuielile care revin statului român în cazul în care persoana s-a sustras urmăririi penale sau judecății vor fi avute în vedere la stabilirea cheltuielilor judiciare de către instanța de executare, conform prevederilor Codului de Procedură Penală.

Practic, aceste cheltuieli din cauza respectivă devin cheltuieli de judecată și se suportă de inculpat prin hotărârea definitivă de condamnare. Probabil vă întrebați care sunt aceste cheltuieli care vor reveni statului român. La articolul 16, completat cu cele trei aliniate noi, prin proiectul de lege, avem deja tipurile de cheltuieli. Ele se referă nu doar la acest capitol strict al fugarilor, se referă la cooperarea judiciară penală internațională în tot ceea ce înseamnă domeniul penal, adică reglementează și cum se procedează și cum se cooperează judiciar, pentru audierea unui martor care se află în străinătate, de exemplu, sau dacă este nevoie de o audiere prin videoconferință. Revenind la aceste cheltuieli, care se află în sarcina statului și pot fi ocazionate de transferul persoanelor de pe teritoriul statului în care a fugit pe teritoriul României, avem următoarele categorii: indemnizații și remunerații ale martorilor și experților, precum și cheltuielile de călătorie și ședere, cheltuieli ocazionate de remiterea anumitor obiecte, cheltuieli ocazionate de transferul persoanelor pe teritoriul statului solicitant sau la sediul unei autorități judiciare, cheltuieli ocazionate de tranzitul unei persoane de pe teritoriul unui stat străin sau de la sediul unei autorități judiciare către un stat terț, cheltuieli ocazionate de recurgerea la o videoconferință pentru a duce la îndeplinire o solicitare de asistență judiciară sau orice altă cheltuială considerată drept extraordinară de statul solicitant, în funcție de mijloacele umane sau tehnologice pe care le-am utilizat pentru a îndeplini această cerere.

În al doilea caz, a doua ipoteză este cea în care fugarul se sustrage de la executarea pedepsei, aşa cum vă spuneam, este deja condamnat şi a decis să fugă din ţară. În acest caz, pentru recuperarea cheltuielilor ocazionate de aducerea în ţară a persoanei solicitate, a persoanei extrădate sau extrădabile, după caz, care s-a sustras executării pedepsei, autorităţile din România au drept de regres la instanţa civilă competentă. Această cauză se va judeca cu celeritate şi va fi acţiunea scutită de taxă de timbru. Categoriile de cheltuieli vor fi stabilite printr-o hotărâre a guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei sau la propunerea Ministerului de Interne. De ce? Aceste două ministere sunt cele care avansează cheltuielile cu fugarii. În această situaţie, ca să fie şi mai simplu spus, cheltuielile făcute cu aducerea fugarului condamnat definitiv în ţară vor fi recuperate printr-o acţiune separată în instanţa civilă, iar titularul acţiunii va fi ministerul care a formulat cheltuielile, a avansat cheltuielile. Vreau să vă dau cu titlu de exemplu tipurile de cheltuieli care vor fi suportate de fugar în această ipoteză: costul biletelor de avion, cazarea escortei, eventuale cheltuieli de transport suportate de escortă, cazare la sediul autorităţii judiciare străine, cheltuieli generate de aeroport şi așa mai departe. În acest context, şi cu asta am să închid subiectul, doar la nivelul anului 2023, statul român a scos din buzunar 10.025.000 de lei pentru 803 persoane aduse în ţară, o sumă relevantă care ar putea fi redirijată către sistemul penitenciar, către noi sedii de instanţe, mdernizarea lor şi așa mai departe. Şi un alt subiect pe care vreau doar să-l enunţ este legat de o completare a unui memorandum pe care l-am adoptat într-o şedinţă de guvern în 16 februarie. Acest memorandum a vizat relocarea penitenciarelor din centrul orașelor, din zona critică a orașelor. În 16 februarie am adoptat în ședință de guvern, și le mulțumesc colegilor pentru că au susținut acest memorandum, relocarea penitenciarelor din Oradea, Satu Mare, Iași, Târgu Mureș, Ploiești și a secției Penitenciarului Gherla din municipiul Cluj-Napoca. Astăzi, pentru că sunt alte autorități locale care ne-au solicitat completarea memoradumului, am venit în fața Guvernului cu partea a doua, un memorandum pentru aprobarea relocării altor patru penitenciare din România, aflate în zona centrală a unor orașe. Este vorba de Craiova, Brăila, Miercurea Ciuc și Târgu Jiu. Imediat după adoptare, Administrația Națională a Penitenciarelor va da drumul la hârtii, va comunica cu administrațiile și autoritățile publice locale și județene, astfel încât să putem să identificăm soluția potrivită, în funcție de disponibilitățile pe care le au aceste autorități pentru relocarea penitenciarelor. Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări.

Reporter: Bună ziua! Doamna ministru, a apărut o informație în ultimele ore potrivit căreia patru dintre candidații care vor deveni magistrați au fost cercetați sau condamnați pentru infracțiuni precum șantaj, lovire, fals material, ucidere din culpă. V-aș întreba cum poate împărți dreptatea cineva care a fost cercetat sau chiar condamnat pentru aceste infracțiuni?

Alina Gorghiu: Am văzut știrea chiar la finalul ședinței de guvern. Vreau să vă informez că Ministerul Justiției, legal, nu are nici un fel de atribuție în cariera magistratului, în organizarea acestor concursuri desfășurate și nici în verificarea condițiilor. Însă, ca membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, voi pune pe masa Consiliului această temă și această discuție, sigur, cu verificări prealabile. Mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! Doamna ministru, a fost vehiculat numele dvs. pentru lista la europarlamentare. Aş vrea să vă rog să ne spuneți dacă rămâneți pe listă sau rămâneți la minister.

Alina Gorghiu: N-am să evit răspunsul. Să știți că subiectele politice le vom trata la Biroul Politic Național de astăzi, ora 15:00. Însă, așa cum a comunicat și premierul și președintele Partidului Național Liberal, miniștrii nu au această posibilitate de candidatură pe lista de europarlamentare. Premierul și-a dorit foarte tare să continue cu această echipă. Chiar la finalul ședinței de guvern a spus că este foarte încântat că vom continua cu toții în aceeași formulă.

Reporter: Colegii dvs. de partide la Prahova, mai exact 60 de primari, susțin la alegerile locale un candidat care are probleme cu justiția. Este vorba despre Iulian Dumitrescu. Vrea să candideze, susținut de PNL la CJ Prahova.

Alina Gorghiu: Nu s-a discutat acest subiect. Validarea colegilor din fiecare județ, atât pentru funcția de Consiliul Județean, cât și pentru funcția de municipiu reședință de județ, pentru prima dată va fi subiectul acestui Birou Politic Național. Sigur, nu vor putea fi validate toate candidaturile, pentru că nu au fost depuse, transmise toate aceste solicitări, dar este decizia Biroului Politic Național și vă rog să îmi permiteți să o discutăm acolo. Vă mulţumesc!

Mihai Constantin: Iar eu mulțumesc și vreau să precizez, probabil că am să fac de mai multe ori această precizare, e adevărat, vorbim de o perioadă extrem de intensă din punct de vedere electoral, vorbim despre o alianță care este și la guvernare, dar aș vrea ca la aceste briefuri de la sediul Guvernului să discutăm chestiuni administrative care țin de activitatea guvernamentală, și nu de cea politică sau electorală. Mulțumesc foarte mult, doamna ministru, pentru prezență!

Alina Gorghiu: Vă urez o zi bună!

Mihai Constantin: Va mulțumesc că ați punctat și dvs. memorandumul pe care l-aș fi menționat eu oricum. Mai dau două amănunte față de ce ați spus dvs.. V-a dat doamna ministru o listă de orașe, completată astăzi prin memorandum. Ei bine, se va face un parteneriat cu autoritățile locale din orașele menționate pentru a se găsi viitoarele amplasamente ale penitenciarelor, cu beneficii, credem noi, evidente, și pentru locuitorii orașelor respective şi da, și pentru personalul care trebuie să ispăşească o condamnare executorie.

Vreau să continui acum, așa cum v-am spus, cu celălalt proiect de lege adoptat astăzi în ședință de guvern și trimis către parlament, tot în procedură de urgență. De altfel, premierul Marcel Ciolacu l-a și menționat în discursul său de la începutul ședinței și a dat și atunci cuvântul ministrului mediului, domnului Mircea Fechet, pe care îl salut și căruia îi mulțumesc că este și dumnealui prezent la acest briefing, la această întâlnire cu dumneavoastră pentru a ne explica mai bine ce înseamnă acest nou cod silvic care va trece cât mai repede de parlament, sperăm, în condițiile în care, contextualizez eu un pic declarațiile dumnealui, avem o legislație pe acest domeniu, veche sau, mă rog, datând din 2008, dacă nu mă înșel, domnule ministru. Așadar, vrem să actualizăm toți acești parametri pentru a răspunde unor pericole, să spunem, sau provocări asupra gestionării codului silvic român. Domnule ministru, vă rog.

Mircea Fechet: Bună ziua tuturor! Aşa este. Poate că nu ar fi existat zi mai potrivită decât ziua de astăzi, pentru că este ziua internațională a pădurilor și am aprobat în Guvernul României proiectul de lege care reglementează noul cod silvic. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat prim-ministrului și acesta a fost de acord cu o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României.

Așa cum bine spuneați mai devreme, este primul Cod Silvic din 2008 și până astăzi, este scris de la zero și este născut într-un context firesc. Pentru că am aprobat în anul 2022 Strategia Naţională pentru Păduri, mai exact Strategia Națională pentru Păduri 2030 și un al doilea pas al acestei întregi situații a fost elaborarea noului Cod Silvic. Aş mai spune că elaborarea proiectului de lege a fost finanțată din PNRR, că ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, că răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la pădurile țării și că asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în materie. În a doua jumătate a anului trecut, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor am organizat foarte multe dezbateri publice pentru acest proiect de act normativ. Au participat atunci asociațiile profesionale din silvicultură, industria de exploatare și de prelucrare a lemnului, industria mobilei - e foarte important-, reprezentanți ai societății civile, și, pentru prima oară în istoria Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, au participat și persoane fizice. Oamenii au venit pur și simplu la aceste dezbateri și au exprimat punctul lor de vedere în legătură cu acest proiect de lege. Asta ne spune că avem astăzi un proiect de lege matur, care ține cont de nevoile proprietarilor de păduri, fie că discutăm despre marii proprietari de pădure, dar mai ales gândindu-ne la micii proprietari, pentru că România are această particularitate, ține cont de provocările ocoalelor silvice sau de dificultățile firmelor care exploatează masă lemnoasă. Profit de această ocazie să mulțumesc tuturor specialiștilor care au lucrat la acest act normativ. Mă refer aici la cele două universități de tradiție în silvicultura românească: Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea Ștefan cel Mare din Timișoara. În același timp, mulțumesc și Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură, pentru că acești specialiști au lucrat la acest proiect de lege, iar astăzi avem o variantă acceptată nu doar de către dânșii, dar mai ales avizată de aproape toate ministerele din Guvernul României. Le mulțumesc, de asemenea, colegilor din minister, colegilor din ministerele avizatoare. Au fost sute, poate chiar mii de ore de muncă la acest nou cod silvic pe care Guvernul României l-a adoptat astăzi ca proiect de lege și sunt convins că toată această muncă a meritat, că e în folosul pădurii din România și este în folosul oamenilor. Suntem preocupați din ce în ce mai mult de gestionarea efectelor schimbărilor climatice, iar pădurile sunt cele mai reziliente în combaterea acestor efecte devastatoare pe care le știm. Fie vara, când traversăm zile în șir de cod roșu de caniculă, fie toamna, când avem inundații sau alte fenomene meteo extreme.

Mircea Fechet: Mereu ne uităm prima oară spre păduri când ne gândim la combaterea acestor schimbări climatice. Dacă îmi permiteți, o să vă comunic câteva dintre cele mai importante prevederi pe care noul cod silvic le are. În primul rând, tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării. Dacă până acum erau interzise doar în parcurile naționale, vom extinde această interdicție și în parcurile naturale și în toate siturile Natura 2000. Discutăm de peste 5,5 milioane de hectare, din care mai mult de jumătate e pădure. Totodată, codul silvic, în forma propusă, va permite statului român să intervină și să împădurească acolo unde terenurile au fost despădurite și unde au fost abandonate de către proprietari. Există numeroase astfel de situații în România. Vom interveni și vom planta pe acele terenuri. Totodată, stabilim cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure, fie că discutăm despre imagini satelitare, despre monitorizarea video a drumurilor de acces în pădure. Creăm astfel premisa unor unei gest gestiuni digitalizate. Totodată, un element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2, ori de câte ori ne confruntăm cu situații legate de furtul de masă lemnoase, furtul de pădure, să vorbim pe românește; la fel ca atunci când rămâi fără permis, în cazul șoferilor care sunt în stare de ebrietate, exact așa vom lua dreptul de a intra în SUMAL celor care nu respectă legea. Că o vom face pentru o lună, pentru trei luni sau pentru totdeauna, în funcție de gravitatea situației. Totodată, dăm dreptul proprietarilor de pădure - proprietarilor privați sau de stat - la soluții alternative de pază: structuri specializate, pază în regim propriu, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege. Reglementăm comunitățile dependente de produsele pădurii. Totodată, introducem în noul cod silvic termenul de folosință agrosilvică, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști. Apare Consiliul Național al Silviculturii, o organizație profesională care reunește toate organizațiile de profil din domeniu. Toţi proprietarii de pădure vor fi incluși într-un registru forestier național. De asemenea, un lucru pe care vreau să-l precizez este faptul că toți românii se vor putea bucura în continuare de pădurile noastre, aceștia având dreptul să se plimbe în orice pădure doresc. Aș mai adăuga un singur lucru, deși nu are legătură cu acest proiect de cod silvic, aș mai adăuga totuși faptul că în luna februarie am depus, alături de alți colegi din parlament, niște amendamente la actualul cod silvic prin care am rezolvat o serie de probleme ale românilor, semnalate în mai multe județe, mai ales în județul Bacău, de unde și eu sunt, respectiv situația acelor moştenitori de pădure care nu au o dezbatere a succesiunii făcută în fața unui notar și care nu pot beneficia de propria pădure. Ne aflăm în situația în care un moștenitor, deși plătea impozit pe acea suprafață, plătea pază la ocolul silvic, atunci când ar fi vrut să-și ia 5m³ la hectar din propria pădure ar fi fost pus în situația în care pădurarul nu putea marca acei arbori. Este o situație pe care am rezolvat-o prin acea inițiativă legislativă, care a fost deja votată de către plenul Camerei Deputaților, motiv pentru care putem să spunem că această chestiune este rezolvată. Un alt lucru la care m-aș referi este legat de publicarea în Monitorul Oficial a amenajamentelor silvice. Nu doar faptul că ne lua ore sau zile întregi să ștampilăm miile de pagini ale amenajamentelor, nu doar că eram nevoiți să plătim 3 lei pentru fiecare pagină publicată în Monitor și de multe ori aceste menajamente au sute sau poate mii de pagini, dar ne aflăm în situația în care Monitorul Oficial nu putea publica fizic, nu puteau publica mai mult de patru-cinci amenajamente pe săptămână și proprietarii de pădure stăteau, așteptau săptămâni sau luni în șir pentru a-și putea exploata propriile suprafețe. Este o chestiune pe care am reglementat-o. Amenajamentul silvic intră în vigoare la data aprobării lui prin ordin de ministru și bineînțeles că respectăm și principiul transparenței, și publicăm pe pagina instituției toate aceste amenajamente, cu toate informațiile care ar putea să fie de interes pentru publicul larg. Dacă aveți întrebări pe marginea acestui subiect sau pe orice alte teme, încercând să le iau în această ordine, vă stau la dispoziție.
Reporter: Bună ziua! Sonia Teodoriu de la Euronews. Vreau să vă întreb câți proprietari de terenuri au aplicat pentru împădurire? Avem 600 de milioane de euro din PNRR pentru împădurire și oamenii pot să primească acești bani.
Mircea Fechet: Aș spune că importantă este suprafața pe care urmează să o împădurim, nu neapărat proprietarii. Şi aș vrea să explic și de ce spun acest lucru. Am fost în această săptămână, din nou, în județul Dolj, în comuna Apele Vii, unde am asistat la împădurirea unui teren degradat în Sahara Olteniei, așa cum numim noi acea zonă, pentru că este acoperită aproape în totalitate de nisip, și am asistat la împădurirea unei suprafețe de 150 de hectare de pădure. Și discutând cu ocolul silvic de acolo, discutând cu reprezentanții autorităților publice locale, mi s-a spus că a fost nevoie de muncă de lămurire cu peste 600 de proprietari care aveau o suprafață mai mare sau mai mică. Fiecare din cei peste 600 și-a dat acordul. Fiecare din cei peste 600 au delimitat proprietatea din punct de vedere cadastral și munca enormă nu se referă doar la numărul acestor proprietari, știind că în România există multe persoane care au suprafețe foarte mici, poate și o jumătate de hectar sau poate un hectar pe care l-au moștenit mai mulți frați. Însă important este mesajul pe care îl transmitem; prin PNRR ne propunem să extindem suprafața împădurită a României cu peste 27.000 de hectare. Avem în acest moment la Ministerul Mediului în evaluare aproape 9.000 de hectare, dacă îmi amintesc bine cifrele. Am împădurit deja peste 3.000 de hectare. Cu alte cuvinte, suntem foarte optimiști că la epuizarea termenului aferent finanțărilor din PNRR, respectiv 30 iunie 2026, vom reuși să tragem toți acești bani și să avem și sumele, să avem și acele suprafețe împădurite.
Reporter: Cezar Amariei, pentru Europa Liberă. Prima întrebare ar fi legată de câte hectare de pădure există în momentul de față în România, câte au fost întabulate până în prezent și când se va finaliza cadastrul forestier?
Mircea Fechet: În România, așa cum bine știm, avem aproximativ șase milioane de hectare de pădure. Dacă ne raportăm la pădurile care nu sunt parte a fondului forestier, putem să extindem această cifră până la aproximativ șapte milioane de hectare. Și pot să admit că, în continuare, în ceea ce privește cadastrarea acestor suprafețe, fie că discutăm despre proprietatea publică a statului român, fie că discutăm de proprietatea privată, suntem încă departe de momentul la care ne dorim cu toții să ajungem, respectiv 100% teren cadastrat, dar e un proces continuu, în legătură cu care sunt informat și sunt interesat la minister.
Reporter: Dar puteți să ne spuneți măcar aproximativ cât s-a intabulat?
Mircea Fechet: Nu am această cifră să v-o pot comunica în acest moment.
Reporter: procentual?
Mircea Fechet: Însă bineînțeles că vă pot pune la dispoziție cu exactitate aceste cifre.
Reporter: Mai puțin de 200.000 de hectare?
Mircea Fechet: ... în măsura în care îmi lăsați datele de contact, cu foarte mare plăcere vă comunic informațiile exacte.
Reporter: Ok. Și când anume estimați că s-ar putea finaliza cadastrul forestier?
Mircea Fechet: Tocmai v-am răspuns la această întrebare.
Reporter: Referitor la legea de astăzi, sunt mai multe organizații de profil, ONG-uri care susțin că se legalizează o creștere necontrolată a exploatării de lemn. Și ei spun că practic se poate tăia mai mult și mai ieftin, fără a se ține cont de impactul cumulat pe care exploatările le vor genera la nivel de peisaj forestier.
Mircea Fechet: Pot să vă spun că acest cod silvic a parcurs un amplu proces de consultare. La aceeași masă au stat atât organizațiile neguvernamentale, și m-am bucurat foarte mult de prezența acelor ONG-uri care nu doar au criticat codul silvic, ci au venit și cu propuneri, care au fost în cea mai mare parte preluate. Acum, bineînțeles că ONG-urile, oricând sunt întrebate, ele spun că trebuie să facem și mai mult pentru natură, și sunt de acord uneori cu acele afirmații. Însă pot să vă spun că e un cod silvic echilibrat, unde am ținut cont și de opinia organizațiilor neguvernamentale de mediu, am ținut cont și de opinia proprietarilor de pădure și am ținut cont și de opinia ocoalelor silvice - private sau de stat, la fel cum am ținut cont de opinia industriei. Și eu cred că acesta este secretul oricărui act normativ de succes, respectiv să păstreze un echilibru între toate aceste interese.
Reporter: Bun, dar concret, concluzionând, se poate tăia mai mult conform noului cod silvic? /.../