Briefing la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin

[Check against delivery]

Mihai Constantin: Bună ziua și bine v-am găsit la sesiunea de informare publică după ședința de Guvern de astăzi. Domeniul sănătății a beneficiat din plin de atenția Executivului în ședința de astăzi. Mai multe proiecte importante au fost aprobate la propunerea Ministerului Sănătății și anume, Strategia națională de sănătate 2023-2030 și Planul de acțiuni pentru perioada 2023-2030 în vederea implementării acestei strategii. De asemenea, Strategia națională de sănătate națională pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România, pentru aceeași perioadă 2023-2030 și Strategia națională de vaccinare pentru perioada 2023-2030. Având în vedere complexitatea acestor proiecte, mulțumesc din capul locului domnului ministru al sănătății, profesorul Alexandru Rafila, că participă la acest briefing pentru a da lămuririle necesare publicului larg. Domnule profesor, vă rog.

Alexandru Rafila: Mulțumesc! Bună ziua tuturor! Într-adevăr, astăzi a fost un moment foarte important pentru sectorul de sănătate. Sunt trei strategii care setează prioritățile României pentru următorii şapte ani, atât în domeniul general al acordării asistenței medicale și al sănătății publice, pe de o parte, cât și discutăm și de strategiile sectoriale într-un domeniu foarte sensibil, despre care știți bine că am discutat în repetate rânduri, cel al infecțiilor asociate asistenței medicale - sau nosocomiale, ca să fie mai ușor, pe înțelesul tuturor - și al rezistenței la antibiotice, pentru că cele două lucruri sunt corelate. Totdeauna, problemele sunt produse de infecțiile care au la bază bacteriile multi-rezistente la antibiotice, atunci sunt problemele reale. Şi bineînțeles, cea de-a treia este legată de strategia de vaccinare și acolo e vorba despre o atingere a unor indicatori care să nu permită reîntoarcerea unor boli grave în România, începând cu poliomielita, continuând cu manifestările epidemice pentru rujeolă sau rubeolă și, de asemenea, încurajează vaccinarea pe tot parcursul vieții. Aș mai vrea să vă spun însă câteva lucruri care au fost aprobate astăzi în ședința de Guvern, pentru că unele dintre ele au făcut foarte multă presă, ca să spun așa, de-a lungul timpului. Printr-un proiect de ordonanță de urgență aprobat astăzi este împuternicit Ministerul Sănătății să trimită observatori la alegerile din toate colegiile profesionale ale medicilor, inclusiv la Colegiul Medicilor Stomatologi. Avem pârghia legală în momentul de față, este, practic, elaborat ordinul de ministru care va intra în vigoare imediat, încât să putem desemna observatori la aceste alegeri, care să elimine orice fel de suspiciune legată de corectitudinea lor. Și nu în ultimul rând, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate au promovat o hotărâre a Guvernului care suplimentează pentru această lună fondul care poate asigura finanțarea spitalelor, o suplimentare în valoare de 200 de milioane de lei și în plus, două memorandumuri care permit, de asemenea, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să aloce fonduri suplimentare atât pentru finanțarea spitalelor, cât mai ales pentru programele de sănătate, pentru medicamentele compensate și gratuite. Cred că sunt lucruri foarte importante, așteptate de toată lumea, pentru că aceste nevoi care au fost semnalate în ultima perioadă de la nivelul unităților sanitare sau de la nivelul farmaciilor, să putem, bineînțeles, prin intermediul Casei de Asigurări de Sănătate, care are această responsabilitate, să existe o finanțare corectă, transparentă și asumată.

Acum, reîntorcându-mă la cele trei strategii despre care am discutat, Strategia de sănătate 2023-2030 este corelată cu toate strategiile sectoriale, plecând de la Planul național de control al cancerului, continuând de la deja finalizatele, dar trebuie să le și aprobăm în curând, Strategia pentru boli cardiovasculare și cerebrovasculare, e vorba despre alte boli netransmisibile, cum ar fi diabetul, dar și pentru bolile transmisibile. Care este, de fapt, ideea acestei strategii? Îmbunătățirea indicatorilor stării de sănătate din România, inclusiv creșterea duratei de viață în România se poate face prin dezvoltarea, pe de o parte, a programelor preventive care, așa cum ați văzut, fac parte integrantă din nou contract-cadru pe care l-a fost semnat în cursul acestui an de Casa de Asigurări de Sănătate și implicarea medicilor de familie în momentul de față este mult mai consistentă și aș vrea să le și mulțumesc medicilor de familie pe această cale. Pe de altă parte, schimbarea balansului către serviciile ambulatorii, către centre medicale ambulatorii, centre comunitare, cabinete de medicină de familie care să facă și diagnosticul și să dea și tratament pacientului este soluția corectă, care, pe de o parte, apropie serviciile medicale de pacienți și pe de altă parte, asigură și sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate.

Nu în ultimul rând, această strategie are prevederi exprese referitoare la asigurarea rezilienței şi sustenabilității sistemului atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al resurselor umane, iar creșterea colectării fondurilor la Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate este o prioritate a acestui guvern și prin această strategie, devine o prioritate a tuturor guvernelor care vor urma.

În ceea ce privește cea de-a doua strategie, care se referă la limitarea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale și a rezistenței la antimicrobiene, sunt o mulțime de acțiuni specifice prevăzute în cadrul acestei strategii, însă noi n-am așteptat să aprobăm această strategie. Este o strategie multisectorială, adică nu este vorba doar despre sectorul sanitar, pentru că, de exemplu, antibiotice se folosesc și în sectorul veterinar, cel puțin o cantitate echivalentă cu ceea ce se folosește în sectorul uman. Discutăm și de poluarea mediului și de apariția în mediu a bacteriilor multirezistente. Lucrul ăsta trebuie monitorizat, datele trebuie integrate într-o platformă unică. Însă ceea ce a ținut de noi din punct de vedere tehnic și am realizat foarte multe acte normative până în momentul de față, adică n-am așteptat hotărârea de Guvern cu strategia, o serie întreagă dintre acțiunile care sunt prevăzute acolo au fost deja realizate prin dezvoltarea laboratoarelor de microbiologie la nivelul spitalelor, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență finanțăm această activitate, dezvoltarea ghidurilor de bună practică în domeniul microbiologiei, epidemiologiei și prescripției de antibiotice, de asemenea, sunt lucruri care au fost realizate și se derulează în momentul de față sesiuni de pregătire a personalului din spitalele din România.

Prevenirea infecțiilor, în sine, și reducerea la zero nu este posibilă, nu există nicăieri acest lucru. Important este ca să cunoaștem amploarea fenomenului, să existe posibilitatea de diagnostic în spitale și implicit de raportare a prezenței acestor infecții și luarea de măsuri preventive, de eventuală extindere în focare a acestor infecții într-o unitate sanitară, mai ales dacă discutăm de bacterii multirezistente. Problema nu este neapărat a incidenței infecțiilor, ci problema este a gravității infecțiilor. Iar aceste infecții produse de bacterii multirezistente, infecțiile invazive, sunt cele care trebuie controlate îndeaproape.

Pe de altă parte, scăderea rezistenței la antibiotice în țara noastră, cum se întâmplă, de exemplu, nivele foarte reduse în țările din nordul Europei este posibilă doar în condițiile în care consumul de antibiotice și din România este supus unui control strict. Antibioticele sunt strict pentru tratarea infecțiilor bacteriene în cantitățile și cu tipul recomandat. Există o știință a acestor prescripții. Ne preocupă informarea nu numai a medicilor, ci și a farmaciștilor și a populației generală în ceea ce privește prescripția de antibiotice.

Cea de-a treia strategie, care se referă la vaccinare până în anul 2030, aș vrea de la început să transmit un mesaj extrem de clar, n-are niciun fel de legătură cu obligativitatea vaccinării, deci nu prevede niciun fel de element legat de obligativitate, dar este o strategie care acordă sarcini, dacă vreți, instituțiilor publice, dar și medicilor, corpului medical în general, în ceea ce privește desfășurarea unei activități corecte de informare, să asigure resursele pentru vaccinare și să putem, la fel ca și predecesorii noștri, să ținem în frâu bolile transmisibile, bolile neinfecțioase care pot fi prevenite prin vaccinare. Iar referirile care au existat tot așa mai mult, în discuții publice legate de atingerea unei ținte de vaccinare, de exemplu, de 95% nu se referă la ținta în sine, ci la faptul că dacă se atinge acea țintă și ea se atinge în mod constant an de an, atunci riscurile pentru populație în general și pentru copii în mod special, de a se îmbolnăvi sunt foarte, foarte reduse sau inexistente. Noi trebuie să ne păstrăm statusul de țară fără poliomielită, trebuie să ne păstrăm statusul de țară fără epidemii de rujeolă, fără epidemii de rubeolă și trebuie să oferim o șansă a femeilor din România, prin vaccinarea împotriva infecției cu Papilloma Virus. Despre asta este vorba, despre nimic altceva și orice fel de altă interpretare nu are legătură cu realitatea, cu intenția sau cu conținutul acestei strategii. Vă mulțumesc pentru atenție și, bineînțeles, în măsura în care dumneavoastră doriți, o să răspund câtorva întrebări. Mulțumesc! /.../