Participarea premierului Marcel Ciolacu la AmCham CEO Business Forum

Galerie foto

Alocuțiunea premierului Marcel Ciolacu la AmCham CEO Business Forum

[Check against delivery]

Excelența voastră doamna ambasador Kavalec,
Stimate domnule președinte Sporiș,
Domnilor miniștri,
Doamnelor și domnilor invitați,

Vă mulțumesc pentru invitație, este chiar un moment rar pentru mine în ultimele luni să încep săptămâna alături de oameni care nu cer bani de la buget, ci aduc bani bugetului României.
Am venit astăzi în fața dumneavoastră alături de unii dintre cei mai importanți miniștri ai Guvernului României, de la ambele partide politice care reprezintă astăzi coaliția, fiindcă avem un obiectiv comun: să stabilim ce avem de făcut împreună pentru ca firmele dumneavoastră să aibă un profit cât mai mare în acest an și în viitor. Dacă dumneavoastră câștigați mai bine în România, economia țării va avansa, iar statul va avea resurse să ducă mai multe fonduri, așa cum spunea doamna ambasador, în primul rând în infrastructură, sănătate și educație.
Voi încerca să fiu pragmatic, așa cum am învățat de la dumneavoastră. Vreau să vă lansez astăzi o propunere concretă, am să definesc câteva garanții de stabilitate obligatorii și, la final, doresc să fac și o promisiune. Este, de fapt, crezul meu economic pentru viitorul României.  
Încep prin a vă propune să dezvoltăm împreună cinci obiective de investiți strategice și mecanismele de finanțare cele mai adecvate.
Noi, Guvernul României, venim cu reglementări, sperăm eficiente pentru facilitarea afacerilor, stimularea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă bine plătite. Adăugam investiții publice record din fonduri europene, buget și surse atrase, scheme de ajutor de stat, garanții, granturi și alți stimuli economici. Dumneavoastră, investitorii americani, veniți și participați, pe lângă know how și tehnologie, cu specialiști și investiții private, cu inovare și potențial de export.
Am setat deja un etalon de investiții publice de minim 7% din PIB care trebuie să reprezinte o medie și pentru următorii 4-5 ani. Asta înseamnă că în perioada 2024-2028 putem investi în economie circa 700 miliarde lei din fonduri europene și de la bugetul de stat.
România nu mai are timp de proiecte mici. Dinamica economică și provocările de securitate sunt atât de mari încât este nevoie pentru prima dată să ardem etape și să accelerăm proiecte majore. Corporații mari cu experiență solidă în spate sunt partenerii de care are nevoie România în acest moment. Nu doar că avem la îndemână banii necesari, avem și un nou cadru al parteneriatului public-privat pe baza căruia putem lansa asemenea proiecte.
Cloud-ul guvernamental care este pilonul digitalizări administrației de stat este unul dintre cele mai relevante exemple. Însă nu este singurul. Ridicăm, de această dată real, zeci de noi spitale, avem nevoie de aparatură medicală de ultimă generație și de training pentru personalul medical. Avem șansa de a deveni un hub energetic regional, cu cel mai mare mix de producție din zonă. Gazul din Marea Neagră, energia nucleară și eoliană, hidrogenul verde pot face din România chiar un nou El Dorado energetic al continentului. Sunt realități concrete pe care mă aștept să le transformăm împreună în proiecte de afaceri.
Evident, investițiile nu se pot face doar pe vorbe. Este nevoie de garanții ferme și de predictibilitate. De aceea, vin astăzi în fața dumneavoastră cu o dublă garanție, atât fiscal-bugetară, cât și de ordin politic. Nu este pentru prima oară când o spun: nu vom mări taxele. Nu ieșim cu niciun milimetru din coordonatele financiare stabilite împreună cu Comisia Europeană în PNRR. Nu ne abatem vreo secundă de la traiectoria setată pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
De fapt, pentru a nu periclita atingerea acestui dublu obiectiv național strategic, finalizarea PNRR și aderarea la OCDE, am luat și săptămâna trecută o decizie politică esențială alături de partenerii de guvernare. Simplificarea calendarului electoral prin comasarea alegerilor și devansarea scrutinului prezidențial dă României șansa de a-și proteja viitorul economic și a-și continua marile proiecte de investiții.
Astfel, în loc de adversitatea electorală, mai ales într-un an cu toate rândurile de alegeri am ales stabilitatea socială. Iar garanția pe care v-o ofer ca premier și lider de partid este că, la finalul acestui calendar electoral, România va respinge demagogia și populismul. România va avea și dincolo de 2024 o guvernare solidă, alcătuită pe aceleași coordonate democratice. O guvernare în care investitorii străini își pot derula proiecte într-un climat de concurență reală, luptă contra evaziunii și mai puțină birocrație administrativă.
Am lăsat pentru final promisiunea. De fapt, este mai mult de o promisiune, este o credință a mea ca om politic și prim-ministru: dacă își păstrează stabilitatea politică și economică, România poate deveni în următorii 4-5 ani una dintre marile forte economice ale continentului. Nu este un vis, ci o proiecție bazată de traiectoria noastră economico-socială de la aderarea europeană încoace. Concluzia este că doar de noi depinde să putem arăta în viitor în acest fel:
În 4 ani România să aibă un PIB de circa 500 miliarde euro, de la 300 miliarde euro în 2023;
România poate avea un salariu mediu brut de 2.000 euro pe lună și un salariu minim brut de 1.200 euro pe lună. Acolo ne va duce, de altfel, în mod natural, aplicarea principiului UE privind salariul minim european;
În al treilea rând, trebuie să întoarcem în economie în total prin scheme de sprijin, ajutor de stat, granturi, stimuli și garanții, între 8 și 10% din PIB. Cu adevărat, aici, va trebui să mai lucrăm cu domnul ministru al finanțelor împreună cu domnul ministru al economiei;
În al patrulea rând, să atragem investiții străine directe cumulate de 40 miliarde euro;
Și nu în ultimul rând, să devenim cea mai puternică economie din Europa Centrală și de Est depășind Polonia la indicatorii privind convergența economică.
Sper că am fost suficient de clar cu privire la ceea ce ne dorim noi în acest moment. Îmi doresc înainte de orice, să fim eficienți. Toți oamenii de afaceri, la fel și românii, își doresc de la un guvern să fie eficient, nu neapărat puternic. De aceea, propun ca orice stabilim astăzi să aibă în spate și un mecanism de urmărire a progresului pe baza unor indicatori de rezultat, așa cum lucrați dumneavoastră în corporații.
Avem avantajul că atât doamna ambasador Kavalec, cât și eu suntem oameni aplicați și suntem hotărâți să ne ținem de obiectivul convenit cu administrația americană în cadrul vizitei mele de anul trecut, la Washington: să accelerăm dimensiunea economică a parteneriatului nostru strategic.
Vă mulțumesc nu doar pentru atenție, ci mai ales pentru energia și dedicarea puse pentru a construi afaceri atât de trainice și profitabile în România, care oferă un viitor mai prosper pentru sute de mii de români.
Am să vă stau la dispoziție pentru orice întrebare punctuală - și sunt ferm convins că vor fi - astfel încât să încercăm ca Statele Unite ale Americii să devină partenerul principal non-UE al României. Noi, nefiind în zona euro, cel mai mult suntem influențați de economia americană, cu toate că este greu de crezut, dar toți analiștii financiari ne arată acest lucru, că economia României este mult mai sensibilă la ceea ce se întâmplă în Statele Unite decât în Europa. Mai mult, în acest moment, partenerul numărul unu al României este Turcia.
Automat, importăm o inflație pe care nu ne-o dorim, chiar dacă inflația a început să se stabilizeze în Europa și am văzut că sunt în acest moment în deficite excesive aproape 12 state din Uniunea Europeană din cele 27. Pentru prima oară, România a evitat prin investiții majore în infrastructură, să nu intre într-o recesiune economică anul trecut și, după cum ne arată cifrele și de la finanțe, dar și de la Banca Mondială și de la Comisie, România anul acesta va avea cea de-a doua creștere economică din Europa, deci automat nu va intra sub nicio formă în recesiune. Nu știm dacă pe primul trimestru vom avea o creștere economică bazată, ca și anul trecut, pe investiții. Este posibil să fie deja un mixt între investiții și consum, ținând cont de faptul că pensiile s-au mărit cu 13,8% și știm foarte bine că persoanele vârstnice - 80% din sumele pe care le primesc le întorc în consum imediat și automat acești bani se multiplică. Dar cea mai bună veste este că la Ministerul Transporturilor avem pe programe multianuale aproximativ 271 de miliarde. Toate contractele sunt semnate contractele și sunt în derulare. Din PNRR, din cele 24 de miliarde până acum contractate, ba nu, nu din PNRR, din exercițiu financiar actual, din cele 46 de miliarde de euro, 24 de miliarde de euro sunt contractate. 10 miliarde de euro sunt numai la Ministerul Transporturilor. Știm cu toții că marea infrastructură se multiplică cel mai repede în economie. Avem această mare discrepanță, avem cei mai buni IT-iști din Europa, companiile americane au cei mai mulți angajați din Europa, în România și avem un sistem de digitalizare a sistemului public undeva în trecut.
Este, de fapt, cea mai mare provocare. Este o discrepanță atât de mare: ceea ce produce România, ceea ce produc IT-iștii din România și ceea ce se întâmplă în sistemul public. Și indiferent de câte probleme și ce presiune va fi - și asupra mea și a domnului ministru - vom duce la capăt, pentru prima oară după 30 și de ani, digitalizarea ANAF. Este inuman pentru un guvern să i se ceară să ia decizii în timp real și să nu aibă niciodată, să nu aibă niciun soft care să analizeze date în ceea ce privește riscul fiscal. La fel cum am dublat sumele la Casa de Sănătate, de la aproape 5-6 miliarde de euro, am ajuns la aproape 12 miliarde de euro cheltuieli prin Casa de Sănătate, aproximativ 1.000.000.000 euro lunar. Și în continuare, cu toții vedem la televizor știrile, când intri în spital, că nu sunt bani de medicamente. Asta se întâmplă pentru că încă România nu are o digitalizare a Casei Naționale de Sănătate. Încă, ministrul sănătății nu poate lua o decizie în cunoștință de cauză câtă vreme nu are date unde se scurg banii publici și de ce se întâmplă acest lucru. Încă nu avem în programele naționale ținte foarte clare: de ce cheltuim acești bani și de ce investim? E foarte greu și cred că numai datorită implicării dumneavoastră, investițiilor dumneavoastră și a românilor, care sunt foarte inventivi, foarte aplicați și foarte destoinici - aș putea spune - România a rezistat să aibă 10 prim-miniștri în 10 ani, să aibă vreo 20 de miniștri ai transporturilor în 10 ani, să aibă vreo 12 miniștri ai sănătății în 10 ani. Nu se poate. Trecem la o etapă consolidată. Nu se poate crea un parteneriat solid între mediul de afaceri și Guvernul României, dacă, de această dată, nu vom avea o stabilitate politică și guvernamentală.
Există o stabilitate în administrația locală predictibilă din 4 în 4 ani, dar nu mai putem continua așa. În România, cu ce provocări regionale, de securitate, în domeniul energiei, în economie, la ce provocări sunt în Europa, cu aceste transformări și modificări de fond, legislative și de viziune, nu poate aborda noul exercițiu financiar decât cu o stabilitate politică importantă în interior. Este evident că după data de 9 iunie, după alegerile europarlamentare, Europa, noua Comisie, Parlamentul European, Consiliu European vor avea o nouă viziune. Europa nu poate continua așa și cu măsurile luate la un moment dat corecte pentru vremurile acelea. România, în continuare, Europa, dacă va merge cu ce a decis acum 5 ani la începutul exercițiului, după alegerile europarlamentare, va transforma Europa într-un muzeu. Undeva trebuie găsit echilibrul. Suntem și vom fi unii dintre fruntași în ceea ce privește energia verde. Și aici domnul ministru - avem și fondul de modernizare și tranziția justă, avem bani și în PNRR și în exercițiu financiar actual. Important e să nu mai avem proiecte mici. Am mers cu modificarea pe REPowerEU astfel încât zona casnică să fie acoperită cu aproape 1,2 miliarde de euro. Ne trebuie investiții importante. Avem, cum spuneam, cel mai important mixt de energie din Europa. Odată cu dezvoltarea offshore-ului eolian, ar trebui, împreună cu companiile pe care le reprezentați, să stăm la masă și să avem o viziune în ceea ce privește România și hub-ul energetic pe care îl poate construi România. Zona nucleară, din punctul meu de vedere, este o energie verde și vor fi, uitați-vă la dinamica războiului din Ucraina și a interesului din ce în ce mai crescând a Federației Ruse, măcar politic, să gestioneze Transnistria și sunt ferm convins că știți la fel de bine ca și mine ce va urma. Avem o obligație morală față de românii noștri din Republica Moldova și va trebui cumva să vă convingem pe dvs. care ați investit în România, să găsim garanțiile pe care să le ofere statul român, poate și Statele Unite ale Americii, deja și Germania, după discuția cu cancelarul Olaf Scholz, ar fi interesat să ofere garanții pentru companiile germane care activează în România, astfel încât să încercăm să echilibrăm un pic sustenabilitatea Republicii Moldova. Republica Moldova este un stat sustenabil prin implicarea Uniunii Europene, a Statelor Unite și în primul rând a României. Trebuie să-i ajutăm să devină sustenabili economic. La fel cum, cu toate un inconvenientele și cu toate discuțiile avute cu agricultorii din România, a trebuit și trebuie să ajutăm Ucraina. Dacă nu-i ajutăm măcar pe zona de export de cereale să devină sustenabili economic, nu vor mai avea nicio șansă în viitor. Poate anumite lucruri va trebui și noi... dar nu sunt lucruri de fond, este eterna abordare superficială în zona vamală a României. Dar de aceea, pentru prima oară de când sunt eu în politică și sunt din anul 1990, este pentru prima oară când ministrul finanțelor a avut mână liberă totală în ceea ce privește numirile la ANAF, la Vamă, împreună cu celelalte autorități din România, să-și culeagă informațiile necesare astfel încât să tragem, după 30 de ani de la Revoluție, o linie foarte clară ce înseamnă funcții politice și ce înseamnă funcții administrative și unde statul român trebuie să aibă o pârghie astfel încât să se poată implica direct. Vă mulțumesc mult și vă stau la dispoziție cu orice întrebare!